EXCLUSIV Complexitatea creierului. Mureșanu: Putem găsi și substitui, până la un punct, anumite funcții ale creierului

Prof. dr. Dafin Mureșanu, a vorbit despre mecanismele memoriei și noutățile în boala Alzheimer, la ACADEMIA DE SĂNĂTATE.
Prof. dr. Dafin Mureșan a vorbit la ACADEMIA DE SĂNĂTATE despre structura complexă a creierului uman, în contextul în care stresul asupra acestuia poate dezvolta diverse forme de patologii.
”Creierul care este, poate, cel mai complex organ din corpul nostru, are mult mai multe riscuri. Cu cât un sistem este mai complex, cu atât mai multe sunt riscurile de deteriorare. Și stresul la care este supus creierul de-a lungul vremii este incomesurabil mai mare decât al altor organe, mai ales, aici mă refer la complexitatea formelor de stres și mai ales la tot ceea ce înseamnă stresul elaborat, cel care izvorăște din reconfigurarea continuă a stărilor emoționale pe care noi le avem. Și care apar, vrând-nevrând, în ființa umană. Se spune, dealtfel, că omul este ființa cu cel mai mare risc de a dezvolta patologii, boli de toate felurile ca urmare a unui impact emoțional. Este mai puțin cunoscut impactul emoțional la alte specii, asupra dezvoltării diverselor forme de patologie”, a explicatprof. dr. Dafin Mureșan la ACADEMIA DE SĂNĂTATE de la DC Medical.
În acest sens, prof. Mureșan a subliniat importanța conștientizării modului în care este organizat creierul și de unde ne vin pericolele și cum ne pândesc ele și sub ce forme se manifestă.
”Acest organ miraculos este structurat pe trei niveluri. Un nivel celular molecular, toată lumea a auzit de neuroni, dar mai puțin în zona aceasta de cunoaștere comună, am auzit de către celule gliale, de celule endoteliale samd. La nivel celular molecular nu numai neuronii sunt cei care își fac treaba, ci sunt și alte structuri celulare care sprijină foarte mult activitatea neuronului, astfel încât, până la urmă neuronii sunt o minoritate, ei fiind înconjurați de aceste celule gliale și endoteliale, care asigură funcționarea.
Ansamblul funcțional al creierului este unitatea neuro-vasculară (UNV), care este foarte importantă. Mai multe UNV, sub toate aspectele lor se organizează și formează circuitele neuronale. Circuitul neuronal este foarte important pentru că acolo se întâmplă lucruri și acolo se întâmplă primele conexiuni.
Mai departe, al treilea nivel este nivelul marilor rețele neuronale, unde circuitele se asamblează și se diferențiază funcțional, astfel încât, până la urmă, practic, comportamentul uman și tulburarea cognitivă, această tulburare foarte importantă și extrem de disconfortantă, are loc prin perturbarea acestor rețele neuronale”, a explicat prof. Mureșan.
Substituirea artificială a funcțiilor creierului, încă departe
”Cred că cu ajutorul acestor hyper-computere putem găsi și substitui, până la un punct, anumite funcții ale creierului. Prin sisteme algoritmice, inclusiv noile generații de computere. Probabil computerele cuantice, vor reuși să se aproprie de performanțe măsurabile din spectrul cognitiv-executiv. Dar, mă îndoiesc că undeva, într-un orizont predictibil de timp se va reuși o configurare a tot ceea ce înseamnă ființa în complexitatea ei și în întregul ei, pentru că aici este vorba și de trăirile emoționale. Nu avem niciun fel de model, la ora actuală, de integrare și de generare a unei entități bazate pe un algoritm de inteligență artificială care să încorporeze componentele emoționale. De asemenea, elementele de judecată axiologică și etică, care țin de o anumită zonă a creierului, nu au putut fi, sub nicio formă, modelate până în prezent”, a precizat prof. Mureșan.
-
Diferența dintre medic specialist și medic primar16.09.2025, 21:22
-
Diferența dintre control medical și consult medical16.09.2025, 18:50
-
-
Alimentele care provoacă inflamație în organism16.09.2025, 15:49
-
Robert Redford a murit la 89 de ani16.09.2025, 15:36
Ce trebuie să știi despre nodulii mamari. Dr. Cătălin Jianu: Stadiu avansat
Ce trebuie să știi despre centrele de permanență
Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Cancerul de sân, diagnostic și tratament. Dr. Cătălin Jianu, la Academia de Sănătate
Dr. Cătălin Jianu, medic primar în chirurgie generală, vine la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Tratamentul anti-cancer cu celule T modificate genetic. Dr. Ștefan Ciurea, la Academia de Sănătate
Chirurgia bariatrică și în cancer. Prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, la Academia de Sănătate
Nu poți să înghiți sau simți că îți rămâne mâncare în gât? Boala ciudată pe care s-ar putea să o ai: Este o cauză de cancer
Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Biopsia lichidă, tehnica ce poate salva mii de vieți în lupta cu cancerul
Dr. Horațiu Roman ne-a spus totul despre endometrioză: simptome, cauze, tratament, la Academia de Sănătate
Legătura dintre medicină și religie. Părintele Luca, la Academia de Sănătate
Alimentația modernă și microplasticele, factori declanșatori în bolile digestive. Dr. Răzvan Iacob: Unul din triggerii importanți
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
Chirurgia viitorului. Dr. Mugurel Bosînceanu, la Academia de Sănătate
Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Bolile inflamatorii intestinale. Dr. Răzvan Iacob, la Academia de Sănătate
Dr. Răzvan Iacob este invitatul zilei la Academia de Sănătate.
Long-COVID, impact neurologic sever și evoluție accelerată. Dr. Simin Aysel Florescu: Îi pune la pământ
Obezitatea, factor de risc pentru cancerul de esofag. Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu: Obiceiurile alimentare pot avea rol decisiv
Mâncatul seara poate avea consecințe negative grave. Nu doar că duce la acumularea de kilograme nedorite, dar poate duce și la cancer.