Dr Natalia Motaș, medic primar în Chirurgie Toracică, explică la Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu, cum ar putea fi depistat din timp cancerul pulmonar.
Natalia Motaș, cancer. Invitată la emisiunea Academia de Sănătate, dr Natalia Motaș, medic primar în Chirurgie toracică, cu competență în endoscopie bronșică, la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu" București - Clinica de Chirurgie Toracică, a vorbit și despre cum poate fi depistat precoce cancerul pulmonar în rândul românilor.
Toate studiile științifice de până acum spun același lucru: depistat într-un stadiu incipient, cancerul pulmonar asigură o supraviețuire la peste 5 ani chiar spre 90%. Însă cum ar putea fi depistat precoce?
Dr Natalia Motaș răspunde: "În primul rând, un program național de screening ar fi de mare folos, dar ce putem face la nivel de unitate și la nivel de pacient – o radiografie toracică anuală la pacienții expuși riscului și în mod clasic pacientul expus riscului de cancer bronhopulmonar este bărbatul de peste 45 de ani, fumător. Aceasta este regula clasică, dar am putea extinde acest lucru și la celelalte persoane care au un risc ori fumează, ori locuiesc într-un mediu poluant, ori au avut rude care suferă sau au suferit de această maladie. Și atunci o radiografie toracică anuală nu este o expunere radiologică inutilă la radiațiile necesare pentru a face această investigație. Orice suspiciune de nodul pe radiografie sau orice leziune care apare suplimentar pe o radiografie toracică ar trebui imediat urmată de un computer tomograf toracic".
Însă e suficientă o varificare odată pe an? Dacă sunt e cazul de persoane asimptomatice, dr Natalia Motaș spune că da. Dar dacă apar semne care ar putea să sugereze un cancer pulmonar, atunci s-ar putea să fie nevoie nu se se facă mai des radiografii, ci să se treacă direct la computerul tomograf.
"În general, simptomatologia cancerului bronhopulmonar nu este proprie, este destul de parșiv ca boală. Pot apărea, în general, semne de sistem, oboseală, o dispnee de efort, și de obicei acestea sunt date de boala subadiacentă - de bronhopneumopatia obstructivă cronică. Atunci când pacientul scuipă sânge sau când face febră sau face o pneumonie care nu se remite la tratamentul normal – un antibiotic 7-14 zile – atunci deja este foarte posibil ca acest cancer pulmonar să fie într-un stadiu avansat. Sunt rare cazurile în care un pacient scuipă sânge, are hemopftizie, iar leziunea este mică. De obicei, hemoftizia duce pacientul la medic și acest lucru este un favorabil pentru pacient că-l aduce în fața medicului care știe ce să-i facă mai departe", explică dr Natalia Motaș.
Dr. Corneliu Toader ne vorbește despre chirurgia neurovasculară, la Academia de Sănătate.
Prof. Dr. Cătălin Copăescu, despre chirurgia metabolică și obezitate, la Academia de Sănătate.
Conf. univ. dr. Cozmin Mihai, medic primar psihiatru, vine la Academia de Sănătate.
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Dr. Cătălin Jianu, medic primar în chirurgie generală, vine la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Prof. dr. Margit Șerban vine la Academia de Sănătate.
Acest tip de cancer este într-o continuă creștere. Un produs din gospodărie, folosit frecvent, îl poate provoca.
Protezele de șold sunt mai frecvent implantate în România pe măsură ce tehnologii din ce în ce mai avansate ajung la îndemâna medicilor.
Ciocolata este una dintre cele mai îndrăgite delicii, însă consumul său poate avea efecte neașteptate.
Ce sunt chisturile pancreatice. Când devin acestea canceroase și de ce mortalitatea pacienților este ridicată.
Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea este invitatul zilei la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Dr. Răzvan Iacob este invitatul zilei la Academia de Sănătate.
