Prof.dr. Călin Tătaru: Cataracta poate să apară la orice vârstă

În România în ultimul an au avul loc în jur de 90.000 de operații de cataractă, care au presupus înlocuirea cristalinului. Potrivit prof. dr. Călin Tătaru, de la UMF Carol Davila...
Specialistul a vorbit despre evoluția oftalmologiei din ultimii ani, despre perfecționarea cristalinelor artificiale și felul în care a influențat operația de cataractă. Cataracta este opaciefierea cristalinului, lentila intraoculară care alături de cornee intervine în focalizarea luminii pe retina și care afectează din ce în ce mai mulți oameni.
Oftalmologul susține că începând cu vîrsta de 45 de ani persoanele care văd bine până atunci, vor avea nevoie de ochelari de citit, fiindcă acomodația nu se mai produce la fel de ușor ca la tinerețe.
,,Cristalinul natural al omului tânăr are o foarte mare calitate el poate să producă acomodație adică subiectul tânăr care este emetrop și vede bine la distanță, poate vedea la fel de bine intermediar și aproape prin modificarea puterii dioptrice a cristalinului. Un om emetrop care vede normal la distanță în tinerețe, la vârsta de 45 ani are nevoie de niște ochelari pentru citit. Este o situație relativ matematică, orice emetrop la vârsta de 45 ani pune ochelari pentru că apare ceea ce se numește presbiopie, adică cristalinul nu mai reușește să-și modifice dioptria atât de mult, devine din ce în ce mai scleros și pe măsură ce înaintăm în vârstă această scădere în acomodație în modificarea formei și dioptriei cristalinului poartă numele de presbiopie. Teoretic la 45 ani pacientul poartă ochelari de citit de 1,5 dioptrii ca la 70 de ai să poarte plus 4. Aceasta este o ecuație relativ clară. Sunt cazuri în care oamenii prezită o elasticitate mai bună a cristalinului”, a declarat prof.dr. Călin Tătaru.
Cataracta însă poate să apară la orice vârstă, de la naștere, în cazul cataractei congenitale, la vârste mici care probabil sunt parțiale și mai pot sau nu să progreseze, până la cataractele care apar în urma unor tratamente.
,,Cei care fac tratament cronic cu prednison dezvoltă o cataractă cortizonică și asta se întâmplă cam la orice vârstă. Este bine să nu abuzeze de produsele care conțin cortizoni nici în aplicare locală, nici în aplicare generală. Când tratăm un lupus cu doze mici de prednison la doi ani, doi ani și jumătate apare o cataractă, o opacifiere a cristalinului , care în final impune operația”, atrage atenția președintele Societății Române de Cataractă și chirurgie refractivă.
Semnele premonitorii ale catarctei
Cel mai important semn și primul în cataractă îl reprezintă scăderea acuității vizuale. Un semn premonitor îl reprezintă scăderea dioptriilor dacă pacientul are dioptrii cu plus. Însă în funcție de tipul cataractei poate să apară o scădere bruscă (în săptămâni sau luni) de acuitate vizuală sau poate să apară o scădere foarte lentă în ani de zile.
,,În primul rând cristalinul își schimbă puțin structura și atunci apare o oarecare miopizare a cristalinului. Sunt persoane destul de în vârstă care zic mi-a revenit vederea de citit. Pot să bage ață în ac fără ochelari, dar cu siguranță asta în detrimentul distanței, unde sigur au nevoie de ochelari. Faptul că pacientul începe să vadă bine la citit este probabil primul semn al unei tulburări de transparență a cristalinului”, susține prof. Tătaru.
Un alt semn îl reprezintă fotofobia.
,,Lumina trecând printr-un cristalin care nu mai este o lentilă perfectă difuzează în mult mai multe zone din retină și deranjează foarte tare. Poate să apară o imagine dublă, o diplopie monoculară adică fiecare ochi vede o imagine dublată sau triplată și aceste cazuri sunt destul de frecvente”, a mai spus oftalmologul.
Tipuri de cristaline artificiale
Din anul 1950 când s-a implantat primul cristalin artificial a început o epopee a evoluției cristalinelor care s-au perfecționat foarte mult. Inițial au fost cristaline care nu erau pliabile, erau monobloc, dintr-un plastic rigid cee ace presupunea o incizie destul de mare, după care au apărut cristalinele moderne din acrilat, cristaline pliabile și care permit o incizie din ce în ce mai mică.
,,În cataractă incizia a pornit de la 12 mm, ceea ce presupunea jumătate din hemisfera globului ocular și a ajuns acum la 1,2-1,4 mm. Deci vă imaginați cât de repede se vindecă un ochi care este atât de puțin traumatizat, beneficiind de avantajele microchirurgiei”, a precizat prof.dr. Călin Tătaru.
Cristalinele pliabile au devenit și ele din ce în ce mai performante, au apărut cristalinele asferice, care tratează lumina într-un alt mod, încearcă să împiedice aberațiile pe care le induce o lentilă normală. Un cristalin normal are cam 20-22 de dioptrii, este o lentilă destul de groasă care poate produce aberații.
Însă au apărut cristalinele premium, cristalinele torice care în afară de componenta sferică, corectează și astigmatismul pe care îl are pacientul preoperatory. Iar mai recent au apărut cristalinele multifocale, ultima generație fiind cea a cristalinului trifocal, în care cristalinul reușește să creeze o imagine bună atît pentru distanță, cât și pentru intermediar, calculator și pentru distanța de citit undeva la 35-40 de cm.
Și în cazul cristalinelor multifocale a apărut varianta de cristaline multifocale torice, astfel ca pacientul să obțină independența față de ochelari.
,,Dacă toate determinările biometrice corespund situației pacientului, dacă operația are o anumită calitate, cu siguranță ajungem ca acel pacient să nu mai poarte ochelari. Dar trebuie să fim conștienți că o astfel de operație înseamnă înlocuirea unui produs natural cu o piesă de schimb care nu mai este originală, este un cristalin artificial care poate avea mici deficiențe. Cu aceste mici deficiențe marea majoritate a pacienților se obișnuiesc, le trec cu vederea și în timp nu mai reprezintă o neplăcere, dar este posibil să vadă razele de lumină ale unei surse importante puțin mai difuz, să vadă anumite umbre, să vadă anumite puncte luminoase care se mișcă în sfera vizuală”, atrage atenția prof. Tătaru.
Mai multe despre chirurgie refractivă puteți afla din prima ediție a emisiunii Academia de Sănătate din 2019, moderată de acad.prof.dr. Irinel Popescu aici.
-
Fructele care ard grăsimea la menopauză și reduc pofta de dulce09.09.2025, 23:41
-
Schimbări radicale în tratarea colesterolului și riscului cardiovascular09.09.2025, 22:11
-
-
Ce alimente ultraprocesate pot fi bune pentru sănătate09.09.2025, 19:45
-
Deshidratarea, asociată cu apariția bolilor09.09.2025, 18:32
Provocările psihiatriei moderne. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai, la Academia de Sănătate
Conf. univ. dr. Cozmin Mihai, medic primar psihiatru, vine la Academia de Sănătate.
Tratament pentru Alzheimer și Parkinson: Prof. Dr. Vlad Ciurea, la Academia de Sănătate
Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea este invitatul zilei la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Ce se întâmplă dacă mănânci mâncare fierbinte. Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu: Agentul termic este implicat
Acesta este cancerul pe care îl poți face dacă mânânci mâncare caldă.
Legătura dintre flora intestinală și bolile cronice. Dr. Sanda Maria Crețoiu, la Academia de Sănătate
6 din 10 români au probleme cu greutatea, 23% sunt obezi. Dr. Copăescu: IMC depășește 30. 11% dintre obezi au peste 10.000 lei pe lună
Cancerele digestive, diagnostic și tratament. Prof. dr. Adina Croitoru, la Academia de Sănătate
Telechirurgia de la proiect militar la revoluție medicală în era conectivității globale. Dr. Mugurel Bosînceanu: E necesară o întreagă echipă
Tulburări afective: depresie, schizofrenie. Dr. Eduard Petru Moțoescu, la Academia de Sănătate
Dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia vine la Academia de Sănătate.
Astmul: cauze, riscuri și soluții. Prof. dr. Florin Mihălțan, la Academia de Sănătate
Refluxul gastroesofagian, cea mai frecventă boală din lume. Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu: Creștere impresionantă
Oameni celebri, folosiți ilegal în reclame cu inteligența artificială. Avocatul Monica Cercelescu spune ce e de făcut
Hemofilie și asistență comprehensivă. Prof. Margit Șerban, la Academia de Sănătate
Prof. dr. Margit Șerban vine la Academia de Sănătate.
Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Ce mă așteaptă înainte și după implantarea unei proteze de șold
Protezele de șold sunt mai frecvent implantate în România pe măsură ce tehnologii din ce în ce mai avansate ajung la îndemâna medicilor.
Ce se întâmplă când mănânci slănină sau afumături. Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu: Induc refluxul acid
Ce se întâmplă când mănânci slănină sau afumături.
Alergii și cancer de piele. Prof. dr. Olga Simionescu, la Academia de Sănătate
Totul despre acnee. Dr. Alin Nicolescu, la Academia de Sănătate, joi, 31 iulie, ora 18:00
Bolile inflamatorii intestinale, tot mai frecvente. Dr. Răzvan Iacob: Extrem de important să le putem diagnostica corespunzător
Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Legea Sănătății, depășită. Dr. Levente Vass: Face dificilă aplicarea în 2025. E folosită din 2006
Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Bolile inflamatorii intestinale, afecțiuni sistemice cu impact digestiv, hepatic și cutanat. Dr. Răzvan Iacob: Inflamația digestivă să fie stăpânită
Prioritate la toaletă oriunde în țară. Cine are acest drept.
Alimentația modernă și microplasticele, factori declanșatori în bolile digestive. Dr. Răzvan Iacob: Unul din triggerii importanți
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.