Arma care distruge bacteriile și bolile infecțioase, descoperită: Se fixează și le omoară. Cheia pentru dezvoltarea unor medicamente

Proteine capabile să distrugă bacterii oferă o rază de speranţă pentru eliminarea unor boli infecţioase.
Un grup de proteine din sistemul imunitar capabile să distrugă bacteriile ar putea constitui cheia pentru dezvoltarea unor medicamente mai eficiente în vederea eliminării anumitor boli infecţioase, a descoperit o echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Naţională din Australia (ANU), informează vineri agenţia Xinhua, citează Agerpres.
Cercetătorii au demonstrat că proteinele se fixează pe anumite tipuri de bacterii şi le distruge
Cercetătorii de la ANU au demonstrat, într-un studiu publicat recent, capacitatea proteinelor de legare a guanilatului (GBP) de a se fixa în mod direct pe anumite tipuri de bacterii şi de a le distruge.
Oamenii de ştiinţă sunt optimişti că aceste proteine ar putea fi utilizate pentru a dezvolta noi medicamente sau, în combinaţie cu antibiotice existente, pentru a trata anumite boli infecţioase, inclusiv meningita, pneumonia şi sepsisul.
Feng Shouya, autoare principală a studiului, a declarat că GBP funcţionează prin "spargerea" bacteriilor şi distrugerea lor, aşa cum un topor despică un lemn în două.
"Sistemul nostru imunitar este dotat cu arme care pot distruge germenii. Atunci când corpi străini, cum ar fi bacteriile, pătrund în corpul nostru, sistemul imunitar declanşează un răspuns defensiv", a explicat ea într-un comunicat de presă.
"Noi credem că putem extrage şi valorifica puterea acestor proteine ale sistemului imunitar, cunoscute sub numele de GBP1, şi să le folosim pentru a trata o serie de boli infecţioase, fără a afecta negativ celulele organismului nostru", a adăugat cercetătoarea.
Bolile cauzate de bacterii rezistente la medicamente cauzează în prezent aproximativ 700.000 de decese pe an
Studiul atrage atenţia asupra ameninţării reprezentate de microbii cauzatori de boală care se adaptează continuu.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), rezistenţa la antimicrobiene este una dintre cele mai presante probleme la adresa sănătăţii la nivel mondial.
Bolile cauzate de bacterii rezistente la medicamente cauzează în prezent aproximativ 700.000 de decese în fiecare an - o cifră care se preconizează că va creşte ajungând la 10 milioane până în 2050.
Cercetătorii ANU au precizat că "scopul final" al studiului este utilizarea acestor proteine eliminarea în totalitate a meningitei, pneumoniei şi sepsisului.
Infecțiile nosocomiale NU sunt doar ale României. "Pacienții, testați înainte de internare". Ce sunt, De Ce apar. Cele mai frecvente bacterii pe care le poți lua din spital
Infecțiile nosocomiale afectează un număr substanțial de pacienți la nivel mondial, ceea ce duce la creșterea mortalității și la un impact financiar asupra sistemelor de sănătate. Deși povara globală reală a infecțiilor asociate asistenței medicale (IAM) rămâne necunoscută din cauza lipsei de date și de sisteme de supraveghere fiabile, studiile epidemiologice din Europa și Statele Unite arată rezultate relativ consistente în cadrul programelor de supraveghere. Ca atare, majoritatea studiilor epidemiologice provin din Statele Unite și Europa.
Ministrul Sănătății Alexandru Rafila a fost invitat la Antena 3, acolo unde a vorbit despre planul pe care autoritățile în au în ceea ce privește noul val al pandemiei COVID-19, despre situația actuală a spitalelor din România, dar și despre infecțiile nosocomiale.
"Există o situație despre care vorbim puțin, rar... cea a infecțiilor nosocomiale, legată de tot felul de bacterii pe care le putem lua din spital. Subliniez pentru toată lumea, ca să fie cât se poate de clar: Nu este o situație românească. Infecțiile astea există în toată lumea. Nu-mi dau seama de ce noi, în țară, nu prea recunoaștem că ele există. Sunt puncte în minus pentru un spital, sunt bani mai puțini?", a întrebat Sabina Iosub.
"Nu sunt nici puncte în minus, nici bani mai puțini. E un fenomen complex. Eu o să folosesc termenul care s-a împământenit în ultimii ani, propus de OMS. Se numesc infecții asociate asistenței medicale. Infecția nosocomială era obținută, în principiu, doar ca urmare a unei manevre medicale. Deci chiar și prezența unui om într-o instituție sanitară, dacă se îmbolnăvește din cauza faptului că stă acolo, e considerată infecție asociată asistenței medicale", a declarat Alexandru Rafila, la Antena 3.
Ce sunt, cum se produc, care sunt cele mai frecvente bacterii luate din spital și cum se transmit - citește mai departe AICI
-
-
Servicii psihologice decontate pentru pacienții oncologici în România28.08.2025, 16:36
-
-
-
Ministrul Sănătăţii: Am decis acreditarea unui atestat oficial pentru fizioterapia musculoscheletală
Perseide august 2025: Noaptea în care vei vedea cel mai bine ploaia de stele
Cardul european de sănătate va fi valabil 10 ani. Medici dați afară. Ce se întâmplă cu medicii de familie
România lansează Strategia pentru Bolile Cardiovasculare 2025–2030
Un fost ministru a făcut AVC în timpul unei emisiuni live. Cum recunoști semnele AVC-ului
1 din 4 persoane nu are acces la apă potabilă sigură, potrivit ONU
Spitalele private vor suporta costurile, în cazul în care transferă un pacient la un spital public
Transplant renal pentru doi copii, la Institutul Fundeni. Au primit rinichii de la un alt copil
Alexandru Rogobete: În doar 5 săptămâni, am plătit peste 700 de milioane de lei prin PNRR
Cine a făcut plângerea la Spitalul Floreasca. Huşanu (SANITAS), informații cheie: Vă spun sincer!
Alexandru Rogobete anunță primul program-pilot de integrare a asigurărilor private în spitalele publice
Știrile zilei în Sănătate și Farma. Investiții și crize în domeniul medical
Barbie cu diabet de tip 1, cu monitor și pompă de insulină
Barbie face istorie lansând prima păpușă cu diabet de tip 1, echipată cu dispozitive reale care ajută la gestionarea bolii.
Știrile zilei în Sănătate și Farma. Inovații, controverse și crize în sănătate
Ada Galeș, diagnosticată cu cancer
Suspiciune de antrax după consumul de carne. Alertă medicală în București
Alertă sanitară în Capitală! Două persoane prezintă simptome suspecte de antrax.