CNSCBT, ANALIZA evoluției pandemiei COVID-19: Numărul cazurilor noi în scădere; Cele mai multe, la categoria 40-49 ani
Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a publicat o nouă analiză săptămânală a evoluției pandemiei COVID-19 în România. Conform acesteia, cele mai multe decese se...
Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a publicat, la 4 februarie 2021, Raportul săptămânal de supraveghere COVID-19 actualizat cu intervalul 25-31 ianuarie 2021.
Conform documentului, până la 31 ianuarie 2021, 95,2% dintre decese aveau comorbidități asociate, 85,1% din totalul lor au survenit la persoane de peste 60 de ani, iar 59,9% dintre decese erau întâlnite la bărbați.
Evoluția îmbolnăvirilor de la începutul epidemiei în țara noastră arată o tendință constantă în perioada 23 martie-18 mai 2020, o scădere a numărului de cazuri în intervalul 25 mai-3 august 2020 și o ușoară urcare între 10 august și 20 septembrie 2020. De la începutul lunii octombrie 2020 până la 16 noiembrie, trendul infectărilor a fost constant crescător, iar din 30 noiembrie până în 28 decembrie 2020 s-a observat o scădere a numărului de cazuri. O nouă ușoară creștere s-a înregistrat în intervalul 28 decembrie 2020-25 ianuarie 2021, ulterior, numărul infectărilor revenind la nivel mai scăzut, conform graficului din analiza CNSCBT.
Cele mai multe cazuri în București
În săptămâna 25-31 ianuarie 2021, 35,8% din totalul cazurilor s-au înregistrat în municipiul București și în județele Timiș, Cluj, Maramureș și Brașov. De asemenea, 35,3% din totalul deceselor au fost înregistrate în județele Maramureș, Suceava, Timiș, municipiul București și județul Bihor.
Ponderea cazurilor confirmate pe categorii de vârstă: categoria 40-49 ani, cea mai afectată; grupele de vârstă 0-9 și 10-19 ani, cel mai puțin afectate.
Referitor la cazurile confirmate în funcție de vârstă, cel mai mare procent este asociat, și în intervalul 25-31 ianuarie 2021, cu categoriile de vârstă 40-49 ani (aproximativ 23%) și 50-59 ani (aproximativ 21%). Categoriile de vârstă 30-39 ani și 60-69 ani erau asociate, până la 31 ianuarie 2021, cu procente relativ apropiate de infectare (aproximativ 14%, respectiv circa 13%). Grupele de vârstă cel mai puțin afectate de noul coronavirus rămân, și după acest interval, 0-9 ani (aproximativ 2,5%), 10-19 ani (aproximativ 3,5%), peste 80 de ani (aproximativ 5,5%), 70-79 ani (aproximativ 7%), 20-29 ani (aproximativ 7,5%). Evoluția după criteriul vârstă nu a cunoscut modificări semnificative nici față de săptămâna anterioară, nici de la începutul epidemiei în țara noastră.
Ponderea deceselor pe categorii de vârstă: categoriile 70-79 ani, peste 80 de ani și 60-69 ani, cele mai afectate.
Cele mai multe decese, la persoane între 60 și 79 de ani
Analiza deceselor până la 31 ianuarie 2021 indică faptul că persoanele cu vârste cuprinse între 70-79 ani, peste 80 de ani și 60-69 ani sunt, la fel ca în săptămâna precedentă, cele mai afectate: aproximativ 32,5% (70-79 ani), aproximativ 27% (peste 80 de ani) și circa 25% (60-69 ani).
Grupa de vârstă 50-59 ani are un procent de decese de 10%, în timp ce persoanele din categoria 40-49 ani au un procent de mortalitate de aproximativ 3,5%. Procentele de mortalitate corespunzătoare grupelor de vârstă 20-29 de ani (aproximativ 0,5%) și 30-39 de ani (aproximativ 1%) erau, până la 31 ianuarie, sub 3%.
92,6% dintre românii infectați, vindecați deja
Caracteristicile cazurilor confirmate: 92,6% dintre persoane erau vindecate la 31 ianuarie 2021.
Dintre cazurile analizate până la 31 ianuarie 2021, aproximativ 46,2% (337.523) erau de sex masculin, 0,6% erau cazuri de import (4.302), iar 1,5% (11.208) erau reprezentate de personal sanitar. Vârsta medie a persoanelor infectate cu COVID-19 era, până la data menționată, de 47 de ani, mai informează raportul. Numărul de persoane vindecate era, până la 31 ianuarie, de 675.767 (92,6%). Cu o săptămână în urmă, numărul de persoane vindecate era de 654.875 (91,9%).
Caracteristicile deceselor: 95,2% dintre persoanele decedate aveau comorbidități asociate:
Până la 31 ianuarie 2021, din totalul deceselor analizate, vârsta medie a persoanelor decedate era de 71 de ani, 59,9% (11.021 persoane) fiind de sex masculin. De asemenea, 95,2% dintre persoanele decedate aveau cel puțin o comorbiditate: afecțiuni cardiovasculare (71,3% - 13.114 persoane), diabet (32,7% - 6.012 de persoane), afecțiuni neurologice (21,9% - 4.037 de persoane), obezitate (18,5% - 3.396 de persoane), afecțiuni renale (16,7% - 3.079 de persoane), afecțiuni pulmonare (12,3% - 2.271 de persoane), neoplasm (10,7% - 1.974 de persoane), altele (18,9% - 3.472 de persoane), relevă Raportul CNSCBT.
Ponderea cazurilor confirmate pe grupe de vârstă și sex: 40-49, 50-59 și 30-39 de ani, categoriile cele mai afectate:
În ceea ce privește ponderea îmbolnăvirilor pe grupe de vârstă și sex, se observă că, atât la femei, cât și la bărbați, cele mai afectate grupe de vârstă sunt 40-49 ani (aproximativ 22% la femei și 20% la bărbați) și 50-59 ani (aproximativ 20% la femei și aproximativ 18% la bărbați). De asemenea, atât bărbații, cât și femeile de 30-39 de ani erau afectați în proporție de aproximativ 17-18%.
Ponderea deceselor pe grupe de vârstă și sex: categoria cea mai afectată la bărbați și femei era 70-79 de ani:
Referitor la ponderea deceselor pe grupe de vârstă și sex, se observa, la 31 ianuarie 2021, că cea mai mare pondere a deceselor la femei era la grupele de vârstă 70-79 ani și peste 80 de ani (aproximativ 33%); următoarea categorie cea mai afectată la femei era grupa de vârstă 60-69 de ani (aproximativ 23%). Și la bărbați, grupa de vârstă 70-79 ani era cea mai afectată, cu un procent de mortalitate de 34%; următoarele grupe de vârstă cele mai afectate, la bărbați, erau 60-69 de ani (aproximativ 27%) și peste 80 de ani (aproximativ 24%), conform analizei cnscbt.ro.
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
Ce este varianta COVID "Cicada" și de ce se tem experții
Cum s-a răspândit COVID-19 prin coloana de aerisire a blocurilor vechi
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
EXCLUSIV Doina Pleșca: Există o mare problemă legată de vaccinare. Nu este obligatorie, dar trebuie să ne sporim spiritul civic și să prezentăm corect minusurile și plusurile fiecărui vaccin
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
COVID-19, în creștere. Jurma: Creștere de cel puțin 300% a cazurilor noi și a deceselor
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
Long COVID, impact asupra creierului
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
