OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Coronavirusul are produce boala COVID-19 își pierde 90% din capacitatea de a ne infecta în decurs de 20 de minute de la eliberarea în aer – cea mai mare parte a pierderii survenind în primele 5 minute de la...
O scădere a infecțiozității COVID-19 la circa 10% din valoarea inițială a fost observată la trei variante de SARS-CoV-2 peste 20 de minute, cu o proporție mare pierderea care are loc în primele 5 minute după aerosolizare, arată un nou studiu postat pe parforma medrxiv.org (link direct studiu).
Descoperirile subliniază din nou importanța măsurilor luate împotriva transmiterii COVID, distanțarea fizică și purtarea măștii fiind probabil cele mai eficiente mijloace de prevenire a infecției, au arătat cercetătorii, în timp ce vetilația încăperilor, deși importantă, are un impact ceva mai mic.
„Oamenii s-au concentrat asupra spațiilor prost ventilate și s-au gândit la transmiterea prin aer la metri distanță sau într-o cameră. Nu spun că nu se întâmplă asta, dar cred că totuși cel mai mare risc de expunere este atunci când ești aproape de cineva”, a spus profesorul Jonathan Reid, director al Centrului de Cercetare a Aerosolilor de la Universitatea din Bristol și autorul principal al studiului.
„Când te îndepărtezi, nu numai că aerosolii se diluează, ci conțin și mai puțin virus infecțios, deoarece virusul și-a pierdut infectivitate. (...) Până acum, ipotezele noastre legate de cât timp supraviețuiește virusul în picăturile mici din aer s-au bazat pe studii care au implicat pulverizarea virusului în vase sigilate numite tobe Goldberg, care se rotesc pentru a menține picăturile în aer. Folosind această metodă, cercetătorii americani au descoperit anterior că virusul infecțios mai poate fi detectat și după trei ore. Totuși, astfel de experimente nu reproduc cu exactitate ceea ce se întâmplă atunci când tușim sau respirăm”, a explicat cercetătorul, britanic, pentru The Guardian.
În schimb, cercetătorii de la Universitatea din Bristol au creat un aparat care le-a permis să genereze orice număr de particule minuscule, care conțin viruși și care să leviteze ușor între două inele electrice, între cinci secunde și 20 de minute, controlând în același timp temperatura, umiditatea și intensitatea luminii din jurul particulelor.
„Este pentru prima dată când cineva a reușit să simuleze cu adevărat ceea ce se întâmplă cu aerosolii în timpul procesului de expirare”, a spus Reid.
Studiul, care nu a fost încă revizuit de experți, a arătat că, pe măsură ce particulele virale părăsesc condițiile relativ umede și bogate în dioxid de carbon ale plămânilor, pierd rapid apă și se usucă. Și tranziția la niveluri mai scăzute de dioxid de carbon este asociată cu o creștere rapidă a pH-ului. Ambii factori perturbă capacitatea virusului de a infecta celulele umane, dar viteza cu care particulele se usucă variază în funcție de umiditatea relativă a aerului înconjurător.
Când umiditatea a fost mai mică de 50% - similar cu aerul relativ uscat din birouri, spre exemplu, - virusul și-a pierdut aproximativ jumătate din infectare în cinci secunde, după care declinul a fost mai lent și mai constant, cu o pierdere suplimentară de 19% în timpul următoarelor cinci minute. La 90% umiditate – echivalentul unui duș, spre exemplu – scăderea infecțiozității a fost mai înceată, 52% dintre particule rămânând infecțioase după cinci minute, apoi scăzând la aproximativ 10% după 20 de minute, iar după care acestea nu au existat nicio diferență între doua condiții.
Cu toate acestea, temperatura aerului nu a făcut nicio diferență în ceea ce privește infecțiozitatea virală, contrazicând astfel ipoteza că transmiterea virală este mai scăzută la temperaturi ridicate.
„Înseamnă că, dacă mă întâlnesc cu prieteni la prânz într-un pub astăzi, principalul [risc] este probabil ca eu să-l transmit prietenilor mei sau prietenii mei să mi-l transmită, mai degrabă decât să fie transmis de la cineva de pe partea cealaltă a camerei”, a spus Reid. Acest lucru evidențiază importanța purtării măștii în situațiile în care oamenii nu se pot distanța fizic, a adăugat el.
Descoperirile certifică ceea ce epidemiologii au explicat deja și anume că măștile sunt foarte eficiente, la fel și distanțarea socială. Ventilația bună a camerelor ajută, de asemenea, mai ales dacă aceasta este aproape de sursă. Aerosolii vor umple rapid spațiile interioare în absența unei ventilații adecvate, așa că, presupunând că persoana infectată rămâne în cameră, nivelurile de virus vor fi ridicate fără o bună ventilație.
Aceleași efecte au fost observate în toate cele trei variante de Sars-CoV-2 pe care echipa le-a testat până acum, inclusiv Alpha. Ei speră să înceapă experimente și varianta Omicron în săptămânile următoare.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Ministrul Alexandru Rafila a făcut declarații despre vaccinuri și reacțiile adverse. Ce arată rata RAPI despre reacțiile adverse post-COVID.
Cazurile de COVID-19 sunt în continuă creștere. Medicii se așteaptă ca săptămâna viitoare numărul noilor cazuri să fie de 1000 pe zi.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Cum a apărut COVID-19. Ce a declarat FBI despre apariția pandemiei și scăparea virusului din laborator.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Cum poate scăpa un virus din laborator. Adrian Streinu-Cercel, dezvăluire la DC Medical.
COVID există încă și reprezintă un risc pentru persoanele vulnerabile. Care sunt simptomele în 2025? Și cât timp durează?