Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a transmis un comunicat de presă în care semnalează o serie de deficite structurale și erori sistemice despre care spun că au condus la noul val de...
Noul val de infectare a salariaților și pacienților este favorizat de deficite structurale și erori sistemice, cel puțin asta suține într-un comunicat de presă Federația „Solidaritatea Sanitară” din România.
De asemenea, în document sunt exemplificate câteva probleme dintr-un spital județean, fără a fi numit care, și se solicită intervenția autorităților pentru remedierea lor.
„Principalele probleme cu care se confruntă spitalele publice și salariații din aceste spitale:
(1) Limitarea capacității de testare a tuturor pacienților și salariaților.
Pentru a putea interna cu riscuri minime spitalele ar trebui să testeze toți pacienții internați (înainte de internare) și toți salariații (de preferat inițial și ori de câte ori există suspiciuni). Însă, testele costă mult pentru spitalele care au propriile laboratoare RT PCR (cca. 200 lei/test) și foarte mult pentru cele care nu au aceste laboratoare (cca. 290 lei/test). Doar unele spitale beneficiază de decontarea câtorva dintre aceste costuri”, se arată în document.„(2) Lipsa sprijinului spitalelor privind reorganizarea epidemiologică a secțiilor, în contextul unor resurse (oameni și cunoștințe de specialitate) la nivel local.
Marea majoritate a spitalelor înregistrează un deficit de competență epidemiologică (oameni și know how).
(3) Cvasi-absența interesului pentru pregătirea salariaților în vederea adecvării la noul context. Niciuna dintre multele instituții responsabile (organisme profesionale, Ministerul Sănătății, INSP etc.) nu a elaborat și implementat o strategie coerentă de intervenție în domeniul formării rapide a salariaților din sănătate, adecvată situației creată de pandemia COVID-19. Pregătirea actuală, atâta câtă este, se bazează în special pe eforturile individuale ale salariaților și pe ceea ce au reușit să facă spitalele.
(4) Imposibilitatea realizării unor circuite epidemiologice de protecție în cea mai mare parte a spitalelor (în special a celor monobloc). Constituirea zonelor roșii în secții dedicate și/sau saloane speciale din fiecare secție ridică mari probleme în privința constituirii circuitelor epidemiologice adecvate.
Exemplul unei secții de la un S. J. este relevant: Specializarea căreia îi aparține secția asigură și internări de zi. Atât nivelul la care sunt decontate internările de zi cât și procedura specifică, nu permit testarea prealabilă a pacienților. În consecință, pacienții sunt incerți din punctul de vedere al infecției specifice SARS-CoV-2, mai ales dacă luăm în considerare posibilitate pre și asimptomaticilor. De facto aceasta ar trebui considerată o zonă roșie. Din punctul de vedere al echipamentelor individuale de protecție, salariații s-au comportat conform procedurilor aplicabile pentru pacienții suspecți COVID-19. Au lipsit însă circuitele specifice care să asigure protecția inclusiv la echipare/dezechipare. Rotația personalului între internările de zi și secție a accentuat problemele.
Exemplul indică faptul că sunt posibile două soluții:
Testarea tuturor pacienților cu lucrarea extrem de rapidă a testelor (2-3 ore).
Internărilor de zi să le fie aplicate procedurile și circuitele specifice zonelor roșii (asigură un nivel de protecție personalului însă nu exclude contaminarea pacienților între ei).
(5) Dezvoltarea infrastructurii de testare nu este cea corespunzătoare fluxului normal de pacienți. Cu cât crește numărul de pacienți cu atât se mărește durata de prelucrarea a testelor. În consecință, durata de ședere a pacienților în secțiile tampon crește și ea, spitalele fiind nevoite să apeleze concomitent la saloanele tampon, ultimele fiind mult mai greu de integrat în circuite decât primele.
Exemplul altei secții din același spital județean este relevant: Un pacient nu a mai încăput în secția tampon și a fost dus într-un salon tampon de pe secția corespunzătoare bolii sale. A fost testat însă, în cele cca. 48 de ore până când i-a venit rezultatul, a fost tratat în acel salon. Posibilitatea de a realiza spații dedicate de îmbrăcare/dezbrăcare pentru salariați a lipsit și, odată cu ea, protecția specifică circuitului epidemiologic. Salariații din restul secției s-au considerat în siguranță doar cu o mască chirurgicală, fără a realiza că „fuseseră mutați” de facto pe zona roșie. Restul poate fi imaginat: s-au infectat rând pe rând (în unele cazuri unii pe alții și pacienții) până când au început să se ivească simptomele la unii dintre ei. Când s-a început testarea lor s-a constatat dezastrul. Pentru a evita punerea în discuție a eficienței circuitelor epidemiologice s-a căutat un Acar Păun.
(6) Slăbirea atenției salariaților la măsurile de protecție. La baza ei stau mai multe cauze:
Măsuri limitate de menținere continuă a stării de alertă a angajaților.
Oboseala stării de alteră continuă.
Iluzia normalității generată de creșterea numărului de pacienți.
Inadecvarea programului și a sarcinilor de lucru la noul context.
Afectarea unora dintre ei de iluzia scăderii pericolului și de teoriile conspirației ce vehiculează negaționismul, în contextul absenței programelor de formare care să le mențină starea de alertă.
Deschiderea spitalelor pentru toate patologiile va fi însoțită de multiplicarea cazurilor de infectare a salariaților și pacienților. Esențială este diminuarea impactului acestor situații. Pentru sunt necesare o serie de intervenții, cele mai importante fiind:
Testarea tuturor pacienților și salariaților (creșterea capacității de testare a spitalelor publice și decontarea testelor efectuate).
Sprijinirea spitalelor cu know how epidemiologic.
Decontarea costului echipamentelor individuale de protecție (creșterea nivelului de decontare a serviciilor medicale prin includerea costurilor PPE)
Introducerea unor programe naționale de pregătire a salariaților.
Modificarea programului de lucru și a normativului de personal în secțiile care lucrează cu pacienți COVID-19 sau suspecți.
Asigurarea plății în mod echitabil a tuturor drepturilor salariale aferente epidemiei COVID-19.
Scopul intervențiilor îl reprezintă reducerea riscurilor. Din cauza dozei mare de necunoscut și a resurselor reduse eliminarea tuturor riscurilor este imposibilă.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.