OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Un medic de la Terapie Intensivă arată, cu argumente, că, după cum crește numărul zilnic de infectări, în maxim 10-12 zile capacitatea secțiilor ATI va fi ocupată în...
Dr. Radu Ţincu atrage atenţia că sistemul sanitar de la noi va ajunge în curând la capacitate maximă, iar în cel mult 12 zile, toate paturile de la secţiile ATI din România vor fi ocupate. El crede că un lockdown de două săptămâni ar fi soluția pentru stoparea răspândirii virusului. „Nu discutăm de un lockdown naţional, nu toată România trebuie să intre în această izolare, ci trebuie să aplicăm lockdown regional, local, în zonele unde s-a depăşit rata de incidenţă şi există o transmitere accelerată”, a spus el la Antena 3. „În acest moment, în Bucureşti s-a depăşit de mai multe ori capacitatea secţiilor de terapie intensivă, a fost necesară introducerea unor noi spitale suport COVID. Chiar ieri, Spitalul de Urgenţă Sf. Ioan din Bucureşti a fost transformat în totalitate în suport COVID. Şi iată ce calcul simplu am făcut: am avut 6.000 de îmbolnăviri şi ştim foarte bine că 5% din aceşti pacienţi vor dezvolta forme severe. Asta înseamnă că 250-300 de pacienţi vor ajunge în terapie intensivă.
Capacitatea de ATI a României este cam la 3.000 de paturi, dintre care 2.300 cu ventilator. Dacă facem un calcul simplu, vedem că 250-300 de bolnavi pe zi vor ajunge în zilele următoare în terapie intensivă, cel mai probabil în 10-12 zile, aşa că vom depăşi capacitatea de terapie intensivă a României.
De aceea, cred că pentru zonele de focar, cu incidenţă foarte crescută, trebuie să instituim lockdown o pentru o perioadă de 10-14 zile", a explicat dr. Radu Ţincu.
Preluarea cazurilor COVID-19 de toate spitalele din ţară, aşa cum s-a vehiculat în ultimele zile, nu este o idee bună, pentru că ar distruge sistemul sanitar, atenţionează un medic ATI din Capitală, aflat în prima linie în lupta cu virusul.
"Văd că se vehiculează în spațiul public ideea distribuției pacienților cu coronavirus în celelalte spitale, văd că se pregătește o capacitate de 10% din fiecare spital pentru pacienții cu coronavirus. Consider că această politică va distruge sistemul medical printr-o contaminare masivă a spitalelor", a spus, recent, dr. Ţincu.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
COVID-19 mai are o complicație. Aceasta afectează capacitatea creierului.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Ce greșeli s-au făcut în timpul pandemiei de COVID în ceea ce privește tratamentul.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.