Ministerul Sănătății a anunțat că în acest moment în România sunt libere doar 27 de paturi în secțiile de Anestezie - Terapie Intensivă (ATI), dedicate pacienților cu...
Ministerul Sănătății a anunțat că în data de 17 noiembrie 2021, conform datelor existente în aplicația alerte.ms, la nivel național există 1.718 de paturi de ATI destinate pacienților COVID-19. În București sunt avizate de DSP 391 paturi de ATI pentru pacienții de COVID-19. De asemenea, la nivel național există o rezervă operațională de 143 paturi ATI destinate pacienților de COVID-19.
Aceste paturi sunt activate, în dinamică, acolo unde numărul pacienților ATI depășește capacitatea secțiilor principale. Situația paturilor suplimentare o aveți în tabelul pe care vi-l trimitem alăturat. În acest moment, conform datelor colectate de Ministerul Sănătății, 1.655 paturi de Anestezie - Terapie Intensivă (ATI) sunt ocupate la nivelul întregii țări.
La nivel național, la acest moment sunt disponibile 27 paturi libere de ATI:
1 în București,
1 în județul Bacău,
1 în județul Caraș Severin,
2 în județul Constanța,
3 în județul Harghita,
2 în județul Iași,
3 în județul Neamț,
1 în județul Sălaj,
1 în județul Suceava,
3 în județul Tulcea,
2 în județul Vaslui,
7 în județul Vrancea
Aceste parturi sunt altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-COV-2.
Se lucrează în continuare pentru operaționalizarea și asigurarea personalului medical necesar pentru alte paturi ATI care vor fi disponibile în zilele următoare, a anunțat Minnisterul Sănătății, în tr-un comunicat de presă.
„Menționăm faptul că în procesul de operaționalizare a unor noi paturi ATI se pune accent pe cele destinate persoanelor care prezintă anumite condiții medicale și care sunt și confirmate cu SARS-COV-2 pentru că în aceste cazuri respectivii pacienți prezintă afecțiuni grave ce pot constitui comorbidități și sunt expuși unui risc mult mai mare”, se mai arată în documentul citat.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
