Nu toată lumea trebuie să poarte mască de protecție. Poate deveni o sursă de infecție
Miljana Grbic - reprezentant al Organizației Mondiale a Sănătății în România a explicat cine trebuie să poarte măști de...
Odată cu depistarea noului coronavirus în România, tot mai mulți oameni și-au făcut provizii de măști de protecție, în încercarea de a ține boala la distanță. Miljana Grbic - reprezentant al Organizației Mondiale a Sănătății în România, spue însă că nu toată lumea trebuie să poarte aceste măști.
"Nu toată lumea trebuie să poarte mască. Organizația Mondială a Sănătății are o recomandare: persoanele care au simptome de boală respiratorie acută, adică tușesc, strănută, le curge nasul, ei sunt cei care ar trebui să poarte mască, pentru a-i proteja pe cei din jur. Apoi, personalul sanitar ar trebui să poarte mască atunci când intră în camera pacientului, când oferă tratamentul persoanelor cu probleme respiratorii, dar și persoanele care au grijă de membri ai familiei, deci nu doar la spital, ci și în alte locuri sau acasă. Acestea sunt categoriile de persoane care ar trebui să poarte mască. Nu se recomandă ca toată lumea să le folosească, din două motive. În primul rând, masca poate deveni o sursă de infecție, dacă nu este folosită corect. În al doilea rând, folosind masca poți avea sentimentul de siguranță, care este fals, poți simți că ești protejat și poți uita de alte măsuri, care sunt cruciale, precum igiena mâinilor. Când am spus că masca poate deveni o sursă de infecție", a spus Miljana Grbic - reprezentant al Organizației Mondiale a Sănătății în România, într-un interviu acordat Digi24.
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Răsturnare de situație în medicina post-COVID. Scanările PET arată că oboseala cronică nu provine din inflamația creierului
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
Ce este varianta COVID "Cicada" și de ce se tem experții
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
