Epidemiologul Octavian Jurma spune că jumătate dintre județele țării se află pe un trend crescător, potrivit unei statistici realizate de el în baza unui anume indicator.
În cea mai recentă postare pe rețelele sociale a cercetătorului Octavian Jurma, acesta vorbește despre un indicator nou pe care-l numește ”indicator de trend” și care reprezintă ”diferența procentuală dintre suma primelor 7 și suma ultimelor 7 zile ale intervalului de 14 zile acoperit de indicatorii la 14 zile (NRK14 si RI1K14), perioada în care boala COVID-19 este infecțioasă”. Astfel, notează epidemiologul, se obține și o ”evidență a trendului în interiorul perioadei infecțioase”.
”ARM7 este extrem de sensibil la variațiile numărului de cazuri noi de la o săptămână la alta și îl putem folosi acum să vedem situația la o săptămână după deschiderea școlilor. Din păcate, jumătate din județele țării sunt pe trend ascendent față de săptămâna trecută. Deoarece incidența oficială la 1,000 (RI1K14o) se calculează pentru încă o săptămână cu scăderea cazurilor din focare este posibil ca trendul incidenței să fie descendent chiar dacă ARM7 este ascendent.
Având în vedere ca ARM7 este un indicator de trend, comparația dintre situația de astăzi, 14.02.2021, cu data de 7.02.2021 ne permite să ne facem o idee de meta-trend (tendința tendințelor). Nici aici lucrurile nu arată prea bine. Dacă în 7 februarie aveam 8 județe pe trend ascendent, azi avem 20 de județe pe trend ascendent. Sensibilitatea acestui indicator face ca direcția să poată varia destul de rapid (zile) mai ales dacă și numărul de teste variază mult. De exemplu, Alba a trecut de la un trend puternic ascendent (31%) la unul ușor descendent (-5%) în doar 7 zile.
Este important de subliniat că acesta presiune ascendentă este impactul vacanței și nu al deschiderii școlilor, dar măsoară riscul crescut din școlile unde nu se testează. Este un avertisment pentru a se lua foarte în serios testarea și măsurile de siguranță în școli. Impactul deschiderii școlilor, dacă există, se va vedea abia la finalul lunii. La începutul lunii ianuarie am mai avut un "mini-val" la revenirea din sărbători, dar numărul de cazuri a revenit în platou după 2 săptămâni. E posibil să ținem și această creștere (predictibilă) sub control dacă suntem atenți cu măsurile de protecție împotriva infectării în special masca și aerisirea frecventă a spațiillor de lucru (clase, birouri etc)”.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
