Pacienții infectați cu COVID-19 și operați, risc crescut de deces postoperator
Un nou studiu global arată că riscul de deces la pacienții infectați cu COVID-19 care au supuși unei intervenții chirurgicale este mult mai mare.
Un nou studiu realizat la nivel mondial și publicat în The Lancet (link studiu) arată că în rândul pacienților infectați cu SARS-CoV-2 care au suferit o intervenție chirurgicală, rezultatele post-operatorii sunt substanțial mai proaste și că ratele de mortalitate sunt mai mari decât cele ale pacienților cu intervenții similare dar care nu erau infectați.
Cercetătorii de la Universitatea din Birmingham au examinat datele medicale de la 1.128 de pacienți din 235 de spitale, răspândite în 24 de țări cu precădere în Europa, deși au contribuit și spitale din Africa, Asia și America de Nord.
În total, mortalitatea la 30 de zile de studiu a fost de 23,8%. Mortalitatea a fost disproporționat de mare în toate subgrupurile, inclusiv chirurgia electivă (18,9%), chirurgia de urgență (25,6%), chirurgia minoră, cum ar fi apendicectomia sau repararea herniei (16,3%) și chirurgie majoră, cum ar fi chirurgia șoldului sau cancerul de colon (26,9%) ).
Bărbații, riscul cel mai mare
Studiul a identificat că rata mortalității a fost mai mare la bărbați (28,4%) față de femei (18,2%), iar la pacienții cu vârsta de peste 70 de ani (33,7%) față de cei cu vârsta sub 70 de ani (13,9%). În plus față de vârstă și sex, factorii de risc pentru decesul postoperator includ prezența unor probleme medicale preexistente grave (comorbidități), dacă pacienții au trecut printr-o intervenție chirurgicală pentru cancer, dacă au fost supuși unor proceduri majore și dacă sunt supuși unei intervenții chirurgicale de urgență.
Aneel Bhangu, lector principal în chirurgie la Universitatea din Birmingham și coautor al studiului a explica că, „în mod normal, ne-am aștepta ca mortalitatea pentru pacienții cu chirurgie minoră sau electivă să fie sub 1%, dar studiul nostru sugerează că la pacienții SARS-CoV-2 aceste rate ale mortalității sunt mult mai mari, atât în chirurgia minoră (16,3%), cât și în chirurgia electivă (18,9%). De fapt, aceste rate de mortalitate sunt mai mari decât cele raportate chiar și pentru pacienții cu cel mai mare risc înainte de pandemie; de exemplu, în Marea Britanie din 2019 Auditul național de laparotomie de urgență a raportat o mortalitate de 30 de zile de 16,9% la pacienții cu cel mai mare risc, iar un studiu anterior din 58 de țări a raportat o mortalitate de 30 de zile de 14,9% la pacienții supuși unei intervenții chirurgicale de urgență cu risc ridicat. "
„Recomandăm ca pragurile chirurgicale în timpul pandemiei SARS-CoV-2 să fie majorate în comparație cu practica normală. De exemplu, bărbații în vârstă de 70 de ani și care suferă o intervenție chirurgicală de urgență prezintă un risc deosebit de mare de mortalitate, astfel încât la acești pacienți se poate încerca amânarea procedurilor. "
Sensibili la complicații pulmonare
Pacienții supuși unei intervenții chirurgicale sunt un grup vulnerabil cu risc de expunere la SARS-CoV-2 în spital. Ei pot fi deosebit de sensibili la complicații pulmonare ulterioare, datorită răspunsurilor inflamatorii și imunosupresive la chirurgie și la ventilație mecanică. Studiul a constatat că, în general, în cele 30 de zile după intervenția chirurgicală, 51% dintre pacienți au dezvoltat o pneumonie, sindrom de detresă respiratorie acută sau au necesitat, neașteptat, ventilație. Acest lucru poate explica mortalitatea ridicată, deoarece majoritatea (81,7%) pacienților care au murit au prezentat complicații pulmonare.
Co-autorul raportului Dmitri Nepogodiev, cercetător de la Universitatea din Birmingham, a arătat că „la nivel mondial, aproximativ 28,4 milioane de operațiuni elective au fost anulate din cauza pandemiei cauzate de COVID-19. Datele noastre sugerează că a fost decizia corectă de a amâna operațiunile la un moment dat, când pacienții riscau să fie infectați cu SARS-CoV-2 la spital. Acum, este nevoie urgentă ca guvernele și furnizorii de servicii de sănătate să investească în mijloacele de siguranță, ca pe măsură ce secțiile de chirurgie revin la normal siguranța pacienților să fie asigurată. Asta include echipament adecvat de protecție pentru personalul medical, stabilirea unor căi rapide pentru testarea înainte de operație a pacienților (...)”.
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
FDA aprobă vaccinul Novavax COVID, dar doar pentru unii. Cine poate beneficia de el
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Greșeala teribilă din pandemia de COVID care a ucis zeci de mii de oameni
Cum s-a răspândit COVID-19 prin coloana de aerisire a blocurilor vechi
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
EXCLUSIV Remdesivir, tratamentul injectabil pentru COVID. Prof. dr. Simin Aysel Florescu: Administrarea se face în spitale
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
