Deși încă o parte a lumii se luptă cu valul al treilea al pandemiei, în alte zone sunt semne vizibile de revenire la normalitate. Cu toate acestea, încă nu știm ce ne rezervă viitorul. Dacă ar fi să facem o comparație cu pandemia ce a avut loc acum o sută de ani, ar trebui să ne așteptăm la o perioadă înfloritoare după pandemie.
În 1918, o pandemie de gripă a cuprins globul. A infectat aproximativ 500 de milioane de oameni - aproximativ o treime din populația lumii la acea vreme - în patru valuri succesive. Dar sfârșitul pandemiei a fost urmat de o perioadă de schimbări economice și sociale dramatice.
Roaring ‘20s - sau„ années folles ”(„anii nebuni ”) în Franța - a fost o perioadă de prosperitate economică, înflorire culturală și schimbări sociale în America de Nord și Europa. Deceniul a asistat la o accelerare rapidă în dezvoltarea și utilizarea mașinilor, avioanelor, telefoanelor și filmelor. În multe națiuni democratice, unele femei au câștigat dreptul la vot și capacitatea lor de a participa la sfera publică și piața muncii s-a extins.
Iată o serie de parale și diferențe între cele două pandemii, petrecute la diferrență de 100 de ani, potrivit theconversation.com
Există unele asemănări izbitoare între atunci și acum. La fel ca în anii 1920, această boală ne-ar putea determina să reconsiderăm modul în care lucrăm, guvernăm sau ne amuzăm.
Cu toate acestea, există unele diferențe cruciale între cele două pandemii care ar putea modifica traiectoria următorului deceniu. De exemplu, profilul de vârstă al victimelor pandemiei de gripă nu s-a comparat cu cel al COVID-19. Gripa din 1918 - numită și gripa spaniolă - a afectat predominant tinerii, în timp ce COVID-19 a ucis în cea mai mare parte persoanele în vârstă. Ca urmare, frica probabil s-a refractat prin cele două societăți în moduri diferite.
Tinerii au fost cu siguranță afectați de pandemia COVID-19: virusul a reprezentat o amenințare pentru cei cu condiții de sănătate subiacente sau cu dizabilități, de toate vârstele, iar unele dintre variante au fost mai susceptibile să afecteze persoanele mai tinere. Un an de blocări și carantine a avut un efect dăunător asupra sănătății mintale și emoționale, iar tinerii au experimentat o anxietate crescută.
