Pacienții vindecați de Covid-19 au nevoie de atenție suplimentară mult timp după remisia bolii. Sechelele lăsate de nemilosul virus sunt, de multe ori, mai periculoase decât boala în sine. Afectarea plămânilor pot pune în pericol viața pacientului, iar complicațiile riscă să apară mult timp după ce se crede că pericolul a trecut.
Cele mai frecvente sechele resimțite după COVID-19
„Sechele infecției cu noul coronavirus se exprimă la nivelul organelor care sunt „traversate” de el. Plămânii și căile respiratorii joase, locul în care virusul se multiplică, de exemplu, sunt organele cele mai afectate. În plan secund, intervine afectarea tuturor organelor, în special a celor mai dependente de oxigenul din sângele arterial – creier, mușchi și organele interne, din cauza scăderii saturației de oxigen”, explică Dr. Tarek Nazer, medic primar Ortopedie, Traumatologie și Medicină Sportivă.
Dureri musculare, amorțeli sau furnicături la nivelul membrelor, oboseală musculară și astenie. Acestea sunt o parte dintre situațiile prezentante ca fiind sechele resimțite după COVID-19. Sigur, lor li se „alătură” dureri de cap (cefalee), amețeli (vertij), depresie sau anxietate. Mai mult decât atât, există pacienți care au trecut prin forme mai grave ale bolii și care au dezvoltat dificultăți de adaptare la efort fizic mic și mediu, dificultăți funcționale diverse care implică oboseala instalată rapid sau scăderea capacității respiratorii, arată medicul.
Reabilitarea respiratorie și musculară
Dar care este protocol de recuperare a pacienților vindecați de COVID-19, adică reabilitare respiratorie și musculară?
„Știm deja că majoritatea dintre noi respirăm incorect. Ce vreau să spun este că nu folosim decât o mică parte din capacitatea pulmonară. Practica respirației profunde simple este primul cel mai bun exercițiu de respirație pe care ar trebui să-l facă oricine. Prin creșterea lungimii inhalărilor și expirațiilor, se poate crește capacitatea pulmonară și se poate întări respirația, ceea ce îmbunătățește schimbul de oxigen și dioxid de carbon, recuperând în cele din urma capacitatea pulmonară”, explică ortopedul.
Protocolul de recuperare a pacienților vindecați de COVID-19 este alcătuit în funcție de rezultatele diagnozei realizată de o echipă medicală multidisciplinară - medic cardiolog, medic pneumolog, medic de medicină internă, specialist kinetoterapie și specialist nutriție. Abia după ce sunt gata toate rezultatele, se va face o analiză completă a situației și se începe recuperarea conform recomandărilor specialiștilor.
„Programele kinetice personalizate pe situația medicală a fiecărui pacient în parte au ca și scop prioritar îmbunătățirea funcției respiratorii, dezvoltând elasticitatea cutiei toracice, întărind mușchii respiratori – mai ales diafragma și peretele abdominal, generând modele noi de respirație – adaptate particularităților fiecărui pacient – care să-i pună în valoare integral resursele anatomo-functionale. Procedurile electroterapice cu efect antialgic, antiinflamator la nivel local și regional au ca și efect reflex la distanță și general”, conchide dr. Tarek Nazer.
De asemenea, extrem de important în protocolul de recuperare a pacienților vindecați de Covid-19 este reevaluarea periodică și readaptarea programului în funcție de evoluția fiecărui pacient în parte.
