La debutul pandemiei de COVID-19, existau mari speranțe că temperaturile fierbinți din vară vor reduce răspândirea coronavirusului. Deși vara nu a adus o ușurare pe scară largă, legătura dintre vreme și COVID-19 continuă să fie un subiect fierbinte.
Legătura dintre vreme și COVID-19 este complicată. Vremea influențează mediul în care coronavirusul poate să supraviețuiască înainte de a infecta o nouă gazdă. Dar influențează și comportamentul uman, care mută virusul de la o gazdă la alta.
Studiul condus de cercetători de la Universitatea Texas din Austin aduc o anumită claritate asupra rolului vremii în infecția cu COVID-19, arătând că temperatura și umiditatea nu joacă un rol semnificativ în răspândirea coronavirusului.
Comportamentul uman contează!
Asta înseamnă că, dacă este cald sau rece afară, transmiterea COVID-19 de la o persoană la alta depinde aproape în totalitate de comportamentul uman.
„Efectul vremii este scăzut și alte caracteristici, cum ar fi mobilitatea, au un impact mai mare decât vremea”, a spus Dev Niyogi, profesor la Școala de Geoștiințe Jackson din UT Austin și Școala de Inginerie Cockrell care a condus cercetarea. „În ceea ce privește importanța relativă, vremea este unul dintre ultimii parametri”.
Cercetarea a fost publicată pe 26 octombrie în Jurnalul Internațional de Cercetare a Mediului și Sănătate Publică (link direct studiu).
Co-autori sunt Sajad Jamshidi, asistent de cercetare la Universitatea Purdue și Maryam Baniasad, doctorand la Ohio State University.
Studiul a definit vremea ca „temperatura aerului echivalentă”, care combină temperatura și umiditatea într-o singură valoare. Oamenii de știință au analizat modul în care această valoare a urmărit cu coronavirusul s-a răspândit în diferite zone din martie până în iulie 2020, cu scara lor variind de la statele și districtele din SUA, la țări, regiuni și lumea în general.
Vremea contează 3%, călătoriile circa 34%
La scară largă, oamenii de știință au descoperit că vremea nu a avut aproape nicio influență. Când a fost comparată cu alți factori, folosind o valoare statistică ce descompune contribuția relativă a fiecărui factor la un anumit rezultat, importanța relativă a vremii la scară regională a fost mai mică de 3%, fără indicii că un anumit tip de vreme ar fi promovat răspândirea.
În contrast, datele au arătat influența clară a comportamentului uman - și influența supradimensionată a comportamentelor individuale. Călătoriile (în sensul de deplasare) și petrecerea timpului departe de casă au fost primii doi factori care au contribuit la creșterea cazurilor de COVID-19, cu o importanță relativă de aproximativ 34% și respectiv 26%. Următorii doi factori importanți au fost populația și densitatea urbană, cu o importanță relativă de aproximativ 23%, respectiv 13%.
„Nu ar trebui să ne gândim la problema transmiterii ca la ceva condus de vreme și climă”, a spus Jamshidi. „Ar trebui să luăm măsuri de precauție personale, să fim conștienți de factorii din expunerea urbană”, a mai arăptat acesta.
