Voluntari infectați cu coronavirus: ce vor cercetătorii să descopere astfel
Mai mulți tineri vor fi infectați voluntar cu noul coronavirus, în Marea Britanie. Cercetătorii au explicat despre riscul la care se supun aceștia, dar și despre etica acestor...
O echipă de oameni de ştiinţă britanici are în vedere infectarea unor voluntari cu noul coronavirus pentru a-i putea analiza, în vederea avansării cercetărilor, în special pentru dezvoltarea unui vaccin mult aşteptat. Este o premieră mondială ce ridică întrebări etice, dar este utilizată deja în cazul altor afecţiuni. Totuși, ceastă metodă nu a fost niciodată folosită ca răspuns la pandemia de COVID-19, care determină în unele ţări reîntoarcerea la izolare, fără perspectiva sigură a unui vaccin disponibil în curând.
Prima etapă a proiectului, desfăşurat în parteneriat cu Imperial College London, constă în explorarea fezabilităţii unei expuneri la SARS-CoV-2 a unor voluntari sănătoşi cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani, fără factori de risc. Această fază iniţială are ca scop determinarea cantităţii de virus care produce simptome la o persoană, a explicat Imperial College London pe site-ul său web.
Următorul pas va fi studierea ''modului în care funcţionează vaccinurile în organism pentru a stopa sau preveni COVID-19, analiza tratamentelor potenţiale şi studierea răspunsului imun al organismului''.
''Prioritatea noastră numărul unu este siguranţa voluntarilor'', a declarat doctor Chris Chiu, care conduce această cercetare în cadrul departamentului de boli infecţioase de la Imperial College London. Echipa sa efectuează de zece ani studii similare asupra virusurilor respiratorii.
Voluntarii vor fi infectaţi ''prin nas'', o ''cale naturală'' de contagiere cu acest virus, a declarat la BBC Radio 4 Peter Openshaw, profesor de medicină experimentală la aceeaşi universitate, unul dintre conducătorii studiului.
''Marele avantaj al acestor studii asupra voluntarilor este că putem analiza foarte atent fiecare voluntar, nu doar în timpul infecţiei, ci şi înainte de infectare, dar şi că putem monitoriza ceea ce se întâmplă în fiecare etapă, inclusiv înainte de apariţia simptomelor'' a adăugat el.
Risc „rezonabil” pentru voluntari
Voluntarii vor trebui să rămână la dispoziţia cercetătorilor o perioadă de două săptămâni şi jumătate, ''atât pentru prelevarea probelor, cât şi pentru monitorizarea cu mare atenţie a stării lor şi pentru siguranţa publică'', a precizat Openshaw.
Fiind o sursă uriaşă de informaţii, această cercetare le permite oamenilor de ştiinţă să lucreze cu un număr mult mai mic de pacienţi decât studiile clinice realizate pentru vaccinuri, care implică chiar şi câteva mii de voluntari.
''Câteva sute sau câteva zeci de voluntari'' oferă ''o imagine foarte clară asupra eficacităţii unui vaccin'' şi a ''modului în care acesta funcţionează'', oferind informaţii valoroase pentru evoluţia cercetării, a adăugat Openshaw. Odată ce parametrii modelului au fost determinaţi, o fază care ar trebui să dureze până în mai, se pot face apoi comparaţii între vaccinuri. ''Destul de optimist'', omul de ştiinţă consideră că vaccinurile vor fi disponibile în cantităţi limitate pentru cei mai expuşi riscului, la începutul anului viitor.
Acest tip de studiu, care a fost utilizat în trecut în lupta împotriva unor boli precum febra tifoidă şi holera, ridică totuşi întrebări etice. Aceste cercetări ''trebuie să fie atent concepute pentru a se asigura că cei implicaţi sunt pe deplin informaţi cu privire la riscuri'' şi că acestea ''sunt minimizate'', a spus Dominic Wilkinson, profesor de etică medicală la Universitatea din Oxford. Potrivit acestuia, ''sute de tineri din Marea Britanie şi din alte zone s-au înscris deja pentru a participa''.
Etica testelor, discutabilă
Aceste teste ''sunt etice dacă riscurile sunt prezentate în totalitate şi dacă sunt rezonabile'', a adăugat colegul său, Julian Săvulescu, care conduce centrul de etică aplicată de la Universitatea Oxford.
''Riscul ca cineva în vârstă de 20 sau de 30 de ani să moară din cauza COVID-19 sunt aproximativ aceleaşi cu riscul anual de a fi ucis într-un accident de maşină'', a adăugat el. ''Este un risc rezonabil de luat în calcul, în special pentru a salva sute de mii de vieţi'', a precizat specialistul. Însă, mulţi oameni de ştiinţă atrag atenţia asupra limitelor constatărilor unui astfel de studiu, tocmai pentru că este realizat pe o populaţie tânără şi sănătoasă şi pentru că anumiţi factori limitează comparaţia cu expunerea naturală la virus.
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
Canada anulează acordul pentru fabricarea vaccinurilor Novavax Covid-19
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
COVID încă există! Care sunt simptomele în 2025 și cât timp durează. De ce ar fi bine să te testezi?
EXCLUSIV Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
China rupe tăcerea: SUA a creat COVID! Au publicat dovezile lor care exclud că Wuhan a fost cauza
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
Răsturnare de situație în medicina post-COVID. Scanările PET arată că oboseala cronică nu provine din inflamația creierului
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
EXCLUSIV Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
