Un nou studiu, publicat recent în Clinical Epigenetics, identifică gene asociate cu Degenerescența maculară legată de vârstă - o boală care duce la orbire -, care ar putea reprezenta noi obiective...
Degenerescența maculară legată de vârstă (AMD) este principala cauză de orbire în Marea Britanie și afectează peste 200 de milioane de oameni din întreaga lume.
Condiția conduce la o pierdere treptată a vederii centrale, datorită eșecului celulelor din macula - membrana sensibilă la lumină din centrul retinei.
În prezent, nu se știe de ce oamenii dezvoltă AMD și nu există un tratament pentru 85% dintre pacienți.
Într-un efort de a identifica gene specifice pentru a ajuta la dezvoltarea de tratamente contra AMD, cercetătorii de la Universitatea din Liverpool Departamentul de Oftalmologie, condus de Dr. Louise Porter, au efectuat un studiu despre cea mai comună forma de Degenerescența maculară legată de vârstă, folosind țesut ocular de la donatori umani.
Cercetătorii au folosit celule de la 44 de donatori umani pentru a descrie nivelurile de metilare a ADN-ului - o schimbare chimică ce poate fi influențată de sex, vârstă, fumat și dietă - și au analizat modificările genelor care stau la baza Degenerescenței maculare legate de vârstă. Ei au identificat schimbări în gene specifice despre care nu se știa anterior că ar fi legate de această condiție. Rezultatele deschid calea pentru testarea unor noi tratamente care ar putea viza genele afectate.
Într-un material dat publicității de Universitatea din Liverpool, Dr. Louise Porter a explicat că: „Scopul nostru principal pentru realizarea acestei cercetări a fost de a ajuta la abordarea unei zone de nevoi clinice nesatisfăcute. Această lucrare a identificat noi gene, oferindu-ne noi obiective pentru investigații într-o boală pentru care nevoie disperată de terapii".
În concluziile studiului, autorii spun că au reușit să realizeze „cea mai mare analiză de metilare a epiteliului pigmentar retinian în Degenerescența maculară legată de vârstă la nivelul genomului, împreună cu modificările expresiei genetice asociate, de până în prezent, pentru prima dată atingând o dimensiune semnificativă a genomului și am identificat obiective noi pentru studiile de intervenție terapeutică funcționale și viitoare. Noile gene metilate diferențiat SKI și GTF2H4 nu au fost asociate anterior cu AMD, și ele reglează inclusiv semnalizarea TGF beta (SKI) și mecanismele de reparare ADN dependentă de transcripție (GTF2H4)".
Studiul, integral (open acces), poate fi consultat AICI.
Purtarea lentilelor de contact în timpul somnului poate crește riscul de infecții oculare grave care pot afecta vederea pe termen lung.
Cercetările recente scot la iveală lumea complexă a microbiomului ocular și rolul său în afecțiuni precum ochiul uscat.
Îți vine uneori să plângi, dar nu poți? Ei bine, există cauze medicale și emoționale ale incapacității de a plânge.
Hemianopia este o problemă comună care poate apărea dacă ai suferit un accident vascular cerebral.
Trei motive pentru care să nu te freci la ochi. Poți declanșa afecțiuni oculare grave.
Pupilele dilatate sunt atunci când centrul negru al ochilor este mai mare decât în mod normal. Pupile se pot modifica și din cauza emoțiilor.
Procedurile estetice pentru schimbarea culorii ochilor vin cu riscuri semnificative pentru sănătatea oculară.
Obiceiul banal care crește riscul de demență este practicat de majoritatea persoanelor.
Aburirea ochelarilor poate provoca nu doar disconfort, ci și riscuri de siguranță, dar există soluții practice pentru a preveni acest fenomen.
Aceasta poate fi o complicație care rezultă ca urmare a operației de cataractă. Poate duce la leziuni de vedere permanente.
Schimbările de vedere pot fi un semn subtil al demenței. Iată la ce să fii atent.
De ce să nu te freci niciodată la ochi. Riști cinci boli grave.
Află mai multe despre principalele cauze ale astigmatismului și cum poți identifica anumite simptome devreme.
