Un comutator genetic care determină rezervoarele latente de HIV din celule să înceapă să se replice poate fi manipulat pentru a eradica complet virusul din corpul uman. Celulele care conțin HIV latent sunt...
În prezent, virusul se poate ascunde în celule, la niveluri „nedetectabile”, și poate evita uciderea - ceea ce înseamnă că un pacient nu poate fi niciodată considerat vindecat. Cercetătorii americani au descoperit, însă, o modalitate de a scoate virusul din latență și de a determina sistemul imunitar să îl distrugă.
În timpul infecției, ADN-ul HIV se transformă în nucleul celulei gazdă și se integrează în genomul acesteia. Circuitul genei Tat este o piesă cheie a ADN-ului HIV care controlează transcripția și activarea genei Virusului Imunodeficienței Umane.
Mecanismul prin care se multiplică e veriga slabă
Când este activat, inițiază o preluare a „mașinăriilor” celulei pentru a produce noi copii ale sale, care în cele din urmă se vor revărsa din celulă și vor infecta celulele vecine. Celulele imunitare specifice celulelor infectate cu HIV le ucid, dar numai atunci când respectivele „gazde” sunt folosite ca „fabrici” pentru virus, ceea ce înseamnă că circuitul genei Tat este pornit. În celulele care sunt infectate dar latente, circuitul genei Tat este oprit, iar celula își desfășoară activitatea obișnuită, în timp ce ascunde virusul.
„Prin direcționarea circuitului genei Tat cu medicamente sau molecule mici care să o activeze, am fi capabili să facem celulele latente-infectate să înceapă să producă mai multe virusuri, ca apoi ele să poată fi distruse de sistemul imunitar", a spus Jie Liang, profesor de Bioinginerie la Universitatea Chicago, Illinois, și un autor principal al lucrarii. În prezent, nu există medicamente care vizează cu succes acest circuit.
Terapiile antiretrovirale suprimă replicarea
Persoanele infectate cu virusul HIV pot trăi vieți relativ normale cu încărcături virale extrem de scăzute sau chiar nedetectabile datorită unor terapii puternice antiretrovirale care acționează pentru suprimarea replicării virusului. Dar chiar și în cazul în care virusul este nedetectabil, nu înseamnă că este complet absent. Virusul HIV se poate ascunde în celule într-o stare inactivată, ceea ce înseamnă că nu se replică în mod activ.
Aceasta este o situație dificilă și face ca terapia antiretrovirală luată continuu de-a lungul vieții să fie singura opțiune pentru pacienții infectați cu HIV. „Este extrem de dificil să scoți celulele latente din latența lor", a spus Liang.
Tehnicile dezvoltate pentru a reactiva celulele latente infectate cu HIV, astfel încât acestea să devină sensibile la răspunsul imun natural al organismului sau la terapii au avut rezultate mixte - mai ales pentru că tehnica numită „shock and kill" („șochează și ucide") se bazează pe o clasă de medicamente Inhibitori ai HDAC (inhibitorii Histon-Deacetilazei) care vin cu efecte adverse grave.
„Trebuie să înțelegem mai bine mecanismele care reglementează latența HIV, astfel încât să putem identifica noi oportunități de intervenție și să dezvoltăm medicamente mai bune, care pot fie să blocheze particulele virale într-o stare latentă, fie să ucidă celulele latente, sau ambele”, a spus Liang, într-un material dat publicității de Universitatea Illinois.
Circuitul genei Tat are o probabilitate aleatoare de a fi activ sau inactiv, iar trecerea de la inactiv la activ se poate întâmpla în mod spontan. „În celulele infectate cu HIV, reactivarea circuitului genei Tat este, totuși, un eveniment foarte rar”, a spus Liang.
Tehnica „șochează și ucide”
Liang și colegii săi au dezvoltat algoritmi computaționali avansați pentru a studia circuitul genei Tat în diferite condiții.
„Folosind diferite modele și algoritmi, am fost capabili să mapăm cu exactitate o „plajă de probabilitate" a reacțiilor celulare care pot afecta reactivarea circuitului genei Tat și rezultatele noastre sugerează noi modalități de direcționare a celulelor latente care pot duce la eradicarea virusului HIV dintr-o gazdă", a explicat Liang.
Liang și colegii săi au identificat modalități de a manipula circuitul genei Tat, astfel încât tehnica „șochează și ucide" să fie mai eficientă. Ei au analizat, de asemenea, o strategie „blochează și încuie" („block and lock"), în care particulele virale latente sunt forțate să rămână în latență prin blocarea permanentă a activării circuitului genei Tat.
„Rezultatele noastre sugerează că, prin controlul latenței HIV prin manipularea circuitului genei Tat, strategii eficiente terapeutice pot fi identificate care ar oferi, într-o zi, un leac pentru HIV", Liang a spus.
Studiul poate fi găsit AICI.
O femeie cu HIV care a primit un transplant de sânge din cordonul ombilical a devenit a treia persoană din lume care s-a vindecat de boală.
17 persoane din județul Neamț au fost luate în evidență în primele 9 luni ale acestuia an de către reprezentanții DSP Neamț.
Accesul la medicamente de ultimă generație a asigurat succesul în lupta cu HIV/SIDA.
HIV. Tendayi Westerhof este o femeie de 53 de ani, din Zimbabwe, coordonatorul unei asociații care ajută femeile cu HIV din Africa.
Primul om care s-a vindecat de HIV suferă de cancer în fază terminală.
Val Vâlcu a ridicat două probleme majore ale pacienților cu HIV. Ce i-a răspuns ministrul Alexandru Rafila.
Peste 500 de cazuri noi de infecţie cu HIV au fost diagnosticate în acest an în țară, după cum a arătat Adrian Streinu Cercel.
Franța a aprobat ca persoanele infectate cu HIV vor putea fi donatori pentru alte persoane care trăiesc cu acest virus.
