Un al doilea pacient vindecat de HIV, după un transplant de celule stem

Se pare că un al doilea pacient a fost vindecat de HIV, potrivit HealthDay News. Medicii spun că ar putea fi o remisie permanentă, după ce au folost un transplant de celule stem. Vestea vine la un deceniu după ce a fost raportat primul caz de vindecare.

În 2009, medicii au publicat un raport în New England Journal of Medicine cu privire la cazul pacientului din Berlin - un bărbat HIV pozitiv care a primit un transplant de celule stem pentru tratarea leucemiei de care suferea.

Mutația genetică rară care conferă rezistență la HIV

Transplanturile de celule stem sunt un tratament pentru cancer. În acest caz, totuși, a existat un al doilea obiectiv: de a vindeca pacientul cu HIV. Celulele stem au provenit de la un donator care a efectuat o mutație genetică rară, care conferă rezistență la HIV - iar medicii sperau în transferul acelui beneficiu către pacientul lor. Și a funcționat. Pacientul din Berlin, identificat mai târziu ca fiind americanul Timothy Ray Brown, este prima și singura persoană care „vindecată” de HIV.

Acum, medicii din Europa raportează un al doilea caz de remisie a HIV, după un transplant de celule stem similare. Cu toate acestea, ei avertizează că este prea devreme pentru a declara pacientul vindecat.

Pacientul - un barbat britanic care preferă să rămână anonim - a fost diagnosticat pentru prima data cu HIV în 2003. În acest moment, el a fost fără medicație pentru HIV și a rămas  înca în remisie timp de 18 luni, conform echipei de medici, condusă de Dr. Ravindra Gupta de la University College London, în Anglia.

Remisia a fost realizată cu un regim mai puțin toxic decat cel primit de Brown, pacientul din Berlin, au spus cercetătorii. Brown a declarat pentru Associated Press on Monday că va încuraja pacientul de la Londra să facă publicitate pentru că „a fost foarte util pentru știință și pentru a oferi speranță persoanelor seropozitive, persoanelor care trăiesc cu HIV.”

Rezultat important, chiar dacă nu este încă un remediu

Experții HIV au declarat că importanța unei a doua „vindecări” nu poate fi subestimată. „Este foarte important să poată fi reprodus «cazul Berlin»”, a spus dr. Hans-Peter Kiem, co-director al grupului de cercetare care a învins HIV, de la Fred Hutchinson Cancer Research Center din Seattle. „Nu este un remediu încă, dar 18 luni fără revenire a bolii este un timp destul de lung”, a spus Kiem. „Este foarte incurajator.”

Aceasta nu înseamnă că celulele stem donatoare vor deveni un tratament pe scară largă pentru HIV.

În schimb, cercetătorii precum Kiem și colegii săi au folosit cazul Berlinului ca model pentru a dezvolta terapii care ar putea fi utilizate pe scară largă.

Faptul ca acest al doilea pacient a intrat în remisie poate oferi cercetătorilor mai multă încredere că sunt pe calea cea bună, a spus Kiem.

Transplantul de celule stem este un tratament standard pentru anumite tipuri de cancer de sânge: Medicii folosesc doze mari de chimio, pentru a distruge cancerul, care șterge și sistemul imunitar. Un transplant de celule stem permite organismului să fie repopulat cu celule sanguine sănătoase - și un nou sistem imunitar.

Transplantul de celule stem, comun ambilor pacienți

Atât pacientul din Berlin cât și ultimul pacient au nevoie de un transplant de celule stem pentru cancerul de sânge. Doctorii lor au reușit să găsească donatori compatibili cu o caracteristică neobișnuită, fortuită: Au mutat două copii ale așa-numitei mutații delta-32 într-o genă cunoscută sub numele de CCR5.

Când oamenii au două copii ale acestei mutații (câte una moștenită de la fiecare părinte), aceasta împiedică celulele sanguine să aibă un receptor CCR5. Acest lucru este esențial, deoarece HIV utilizează receptorul pentru a intra în celule.

Dr. David Hardy prezidează consiliul de administrație al Asociației Medicilor HIV. El a spus că a fost „optimist, dar precaut” în legătură cu acest al doilea caz de remisie a bolii, care a fost raportat pe 5 martie în Nature. „După pacientul din Berlin, aceasta a fost încercată poate de 10 ori și nu a reușit de fiecare dată”, a explicat Hardy. „Întrebarea este: a fost cazul lui un noroc? Era doar un tip norocos?” Dacă acest al doilea pacient este „vindecat”, a spus Hardy, acesta va sprijini, cu siguranță, eforturile permanente de dezvoltare a terapiilor direcționate cu CCR5.

Studii pentru noi tehnologii de editare a genei

Pentru a face acest lucru, cercetatorii studiaza noua tehnologie de editare a genei, a explicat Kiem. Scopul este eliminarea celulelor stem proprii ale unui pacient HIV, modificarea genetică a acestora, pentru a imita mutația care îi protejează, apoi returnarea acestora către corpul pacientului. „Nu mai avem nevoie de celule de la un donator”, a spus Kiem - ceea ce este important, deoarece sunt puțini donatori adecvați și transplanturile de celule stem prezintă riscuri majore. „Mai este mult de lucru, dar această a doua remisiune este foarte interesantă”, a spus Kiem.

Întrebări fără răspuns

Hardy a ridicat o altă întrebare care încă nu a primit răspuns: Atât pacientul de la Berlin, cât și cel de-al doilea au dezvoltat boală grefă contra gazdă după transplanturile lor. Aceasta înseamnă că noul lor sistem imunitar a văzut corpul ca fiind „străin” și l-a atacat. (Celulele albe din sistemul imunitar al donatorului, care rămân în țesutul donat (grefa), recunosc că destinatarul (gazda) este străin. Celulele albe din sângele transplantat atacă celulele corpului receptorului, ceea ce duce la GvHD. Aceasta nu trebuie confundată cu o respingere a transplantului, care apare atunci când sistemul imunitar al recipientului de transplant respinge țesutul transplantat)

Așadar, este posibil, a spus Hardy, că boala grefă contra gazdă să fie parțial responsabilă pentru ștergerea „rămășițelor” HIV.

Articolul original poate fi găsit AICI.