Un vaccin care utilizează tehnologia ARN mesager, aflată şi în spatele serurilor anti-COVID-19 produse de companiile Pfizer-BioNTech şi Moderna, a furnizat rezultate preliminare promiţătoare împotriva SIDA în...
Vaccinul anti-SIDA a dovedit că are un profil bun de siguranţă atunci când a fost administrat unor macaci, iar riscul de infectare în urma expunerii la virusul HIV a fost redus cu 79%. Noul ser va necesita însă câteva ameliorări înainte de a putea fi testat pe oameni, arată suse citate de Agerpres.
"În pofida celor aproape patru decenii de eforturi depuse de comunitatea ştiinţifică globală, un vaccin eficient care să prevină infectarea cu HIV rămâne un obiectiv ce nu a putut fi atins până acum", a declarat într-un comunicat celebrul specialist american în imunologie Anthony Fauci, coautor al studiului şi consilier al Casei Albe în combaterea pandemiei de coronavirus.
"Acest vaccin experimental cu ARN mesager combină mai multe caracteristici, care ar putea să surmonteze deficienţele altor vaccinuri experimentale anti-HIV, şi reprezintă din acest motiv o abordare promiţătoare", a adăugat Anthony Fauci, directorul Institutului Naţional pentru Alergii şi Boli Infecţioase (National Institute of Allergy and Infectious Diseases - NIAID) din Statele Unite.
Cercetătorii de la acest institut au lucrat în colaborare cu cercetători de la Moderna, compania farmaceutică americană care a dezvoltat unul dintre cele mai utilizate vaccinuri împotriva COVID-19.
Studiul a fost publicat joi în revista Nature.
Noul vaccin anti-SIDA a fost testat mai întâi pe şoareci, apoi pe macaci. Aceştia din urmă au primit mai multe doze de rapel într-o perioadă de un an. În pofida dozelor cu concentraţii mari de ARN mesager, vaccinul a fost bine tolerat, provocând efecte secundare moderate, precum pierderea temporară a apetitului.
În cea de-a 58-a săptămână, toţi macacii vaccinaţi au dezvoltat niveluri detectabile de anticorpi.
Începând din cea de-a 60-a săptămână, animalele au fost expuse în fiecare săptămână la virusul HIV, prin intermediul mucoasei rectale. Întrucât primatele nu sunt vulnerabile la HIV-1, virusul care infectează oamenii, cercetătorii americani au folosit un alt virus, dar înrudit cu acesta, virusul imunodeficienţei simiene (SIV).
După alte 13 săptămâni, doar doi dintre cei şapte macaci imunizaţi nu erau infectaţi. Dar, în timp ce alţi macaci nevaccinaţi au dezvoltat boala după aproximativ trei săptămâni, cei imunizaţi au avut nevoie, în medie, de opt săptămâni pentru a o dezvolta.
"Acest nivel de reducere a riscului ar putea avea un impact semnificativ asupra transmiterii virale", au subliniat autorii studiului.
Vaccinul funcţionează prin livrarea unor instrucţiuni genetice organismului, provocând sinteza a două proteine specifice virusului. Ele sunt apoi asamblate pentru a forma particule pseudovirale (VLP în limba engleză, n.r.), care imită infecţia naturală, pentru a stimula o reacţie a sistemului imunitar.
Cercetătorii americani notează totuşi că nivelurile de anticorpi produşi erau relativ scăzute şi că un vaccin care necesită injectări multiple ar fi dificil de utilizat în cazul unor populaţii umane.
Ei doresc astfel să amelioreze calitatea şi cantităţile de VLP generate, înainte de a testa noul vaccin pe oameni.
Infecţiile cu HIV au ajuns la cel mai scăzut nivel în 2023, potrivit UNAIDS.
Primul om care s-a vindecat de HIV suferă de cancer în fază terminală.
Una din cele mai mari rate de infecţie cu HIV din lume este în Rusia. Se crede că aproximativ 1% din populaţia ţării ar fi infectată.
O femeie cu HIV care a primit un transplant de sânge din cordonul ombilical a devenit a treia persoană din lume care s-a vindecat de boală.
Potrivit unui raport al UNICEF, fetele cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani sunt principalele victime ale infecției cu HIV la nivel mondial.
Val Vâlcu a ridicat două probleme majore ale pacienților cu HIV. Ce i-a răspuns ministrul Alexandru Rafila.
