EXCLUSIV Pastila care tratează infecția HIV. Streinu-Cercel: Protejează timp de șase luni. Acum ne luptăm și cu hepatita B+D. Căutăm soluții inclusiv pentru pacienții neasigurați

România a fost dată exemplu pentru modul în care a gestionat situația în anii '90, la începutul anilor 2000. Institutul ”Matei Balș” a fost un "spărgător de gheață" în cercetare, în dezvoltare în asigurarea accesului la noi tehnologii. După această introducere, Val Vâlcu l-a întrebat pe medicul Adrian Streinu-Cercel dacă s-a implicat personal în numeroase proiecte de cercetare și studii clinice și dacă modelul de succes din cazul HIV/SIDA ar putea fi repliat în alte patologii.

"Categoric da, pentru că s-a văzut cât se poate de clar că modelul HIV-ului a fost unul de succes în contextul în care noi am creat centre regionale de HIV/SIDA la nivelul centrelor universitare din țară, bazându-ne pe colegii din specialitățile de acolo în așa fel încât să ne asigurăm că pacienții noștri au acces la o calitate a îngrijirilor deosebită și știm cu toții că am avut o problemă cu acea cohotă de copii care acum sunt adulți la casele lor cu copii, etc.

Soluția în tratarea cancerului. Pauliuc: Pun PARIU că ați văzut măcar o dată o persoană dragă luptând cu boala. Dacă putem să oprim durerea, atunci să profităm de asta!

Deci se poate...

Mai mult decât atât, din cauza dezvoltărilor în planul tehnologiilor și respectiv în planul cercetărilor, s-a ajuns ca în momentul de față infecția HIV să fie tratată cu o tabletă pe zi, se cheamă single tablet regimen, iar confortul din acest punct de vedere este incomensurabil.

Mai mult decât atât, vorbim de terapii cu acțiune lungă și acestea se traduc printr-o injecție făcută la patru luni, la opt luni sau injecții la șase luni de zile, deci de două ori pe an și aceea crește gradul de confort.

Un alt capitol care trebuie luat în calcul în momentul de față este profilaxia preexpunere, iar aici vorbim de anticorpi monoclonali care administrați într-o perfuzie protejează persoanele respective, care sunt la risc, de infecția cu HIV pe o durată de șase luni de zile.

Deci iată ce a putut să aducă dezvoltarea din punct de vedere al cercetării și respectiv calității vieții pentru acești pacienți", a declarat Adrian Streinu-Cercel, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul dezbaterii online "Industria inovatoare de medicamente, partener strategic pentru societate, economie și sănătatea românilor".

"Acum ne luptăm cu hepatita B și cu hepatita B+D. Încercăm să găsim soluții"

"Am avut și al doilea model, cel cu hepatita C, acolo știm că iar am fost promotori. S-a derulat un program cost-volum-eficacitate și în primul program, cel puțin, cei care au fost tratați la nivelul institutului au fost vindecați în proporție de 99,32%. Asta în contextul în care au fost și foarte complianți la terapia antivirală specifică.

Deci modele sunt!

Acum ne luptăm cu hepatita B și cu hepatita B+D, pe care le perpetuăm și încercăm să găsim soluții pentru pacienții noștri, inclusiv pentru pacienții neasigurați și aici vreau să spun că la nivelul Senatului s-a aprobat faptul că persoanele care sunt neasigurate și ar trebui să beneficieze de programe de sănătate din țara noastră vor beneficia exact de aceleași acte medicale și terapii ca și cei asigurați pentru că dacă nu vom face așa evident că acești pacienți vor reprezenta un pool care vor transmite mai departe infecțiile virale de care am făcut pomenire", a mai spus medicul.

"În anul 2000, în România, am introdus conceptul terapia ca prevenție"

Propolisul, inamic pentru răceli, cancer, ulcer și anemie. Cum se consumă, de fapt. Bogdan Pașcu: Tratează cam 90% din boli

"Prețurile medicamentelor moderne, inovative, sunt mari și poate colegii dvs. de la Comisia de Buget nu sunt entuziaști în a permite accesul la terapiile moderne. Cum poate fi îmbunătățită finanțarea în acest domeniu?", a întrebat Val Vâlcu.

"Foarte simplu și anume, în anul 2000, în România, eu am introdus conceptul ”terapia ca prevenție” și era în legătură cu infecția cu HIV. În 2000 și în 2001 când am ridicat această problemă mi s-a spus că nu ne putem permite. Exact ce spuneți în momentul de față. România nu a ținut cont de acest aspect și și-a văzut de treabă, ca dovadă că acea cohortă de copii a fost salvată în mare parte, într-o proporție de peste 60%, aplicând terapia ca prevenție.

Ca prevenție din multe puncte de vedere, inclusiv din punct de vedere epidemiologic, cel strict legat de transmitere pentru că o persoană care nu are virus detectabil în sânge riscul de a transmite scade spre zero și atunci evident că putem să aplicăm acest lucru.

Dacă trecem odată și facem ce spunem, respectiv să dăm bani pe prevenție, atunci evident că trebuie să luăm în calcul pe bugetele multianuale, o suprapunere între bugetul de prevenție și respectiv bugetul curativ, astfel încât să ne asigurăm că cei de la care trebuia prevenită transmiterea se realizează și sunt sub control, după care, în mod evident, vor scădea presiunile pe terapie pentru că nu vor mai fi pacienți și respectiv nu vom avea infecții la persoanele noastre din populația generală", a mai spus Adrian Streinu-Cercel.

Este industria farmaceutică un sector strategic? Este văzută ca un sector strategic, nu doar pentru sănătate ci și pentru economie pentru societatea românească?

"Fără industria farma noi nu am avea medicina despre care vorbim în zilele noastre, trebuie să recunoaștem acest lucru și să dăm Cezarului ce-i al Cezarului, pentru că majoritatea cercetărilor la nivelul patologiilor sunt făcute prin studii, evident, de către industria farma, care cunoaște și încearcă să descâlcească în fiziopatologia bolilor astfel încât să găsească ținte terapeutice pe care pe urmă le pun în practică, cu remediile respective.

Industria farma nu este o industrie de binefacere, să ne înțelegem foarte bine. Este o industrie care dorește să facă profit și trebuie să acceptăm acest lucru, dar, evident că pot exista politici în care industria farma să fie partenerul strategic pentru rezolvarea problemelor de sănătate, inclusiv a problemelor de sănătate publică și asta depinde strict de noi, de modul în care știm să colaborăm și știm să dezvoltăm programe împreună", a conchis medicul.

Vezi mai multe în video: