Guma xantanică, unul dintre cei mai utilizați aditivi alimentari din lume, prezentă în înghețată, iaurturi, sosuri, prăjituri, produse fără gluten și chiar în unele shake-uri proteice, ridică noi semne de întrebare.
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Federală din São Paulo (UNIFESP), publicat în revista PLOS One, arată că administrarea cronică a acestui agent de îngroșare a provocat inflamație la nivelul colonului, a afectat microbiota intestinală și a slăbit bariera de protecție a intestinului într-un model experimental.
Puțini consumatori verifică etichetele pentru a vedea dacă un produs conține gumă xantanică, însă acest aditiv este aproape omniprezent în industria alimentară. Datorită proprietăților sale de îngroșare, stabilizare și gelificare, este folosit pentru a oferi consistență înghețatei, iaurturilor, sosurilor, prăjiturilor, produselor fără gluten și numeroaselor alimente ultraprocesate.
În plus, guma xantanică este utilizată în prepararea băuturilor și alimentelor destinate persoanelor care suferă de disfagie, o afecțiune caracterizată prin dificultăți la înghițire, fiind considerată un ingredient esențial pentru mulți dintre acești pacienți.
Însă cercetările recente sugerează că utilizarea zilnică și pe termen lung ar putea avea consecințe asupra sănătății intestinale.
În studiul realizat la UNIFESP, șobolanii au primit gumă xantanică timp de 10 săptămâni, pentru a simula expunerea cronică.
Rezultatele au arătat că administrarea prelungită a determinat:
Cercetătorii au observat că efectele au fost mai pronunțate la animalele care au primit doze medii și mari de gumă xantanică.
Autoarea principală a studiului, Alessandra Rischiteli, nutriționist și logoped, subliniază că rezultatele nu înseamnă că oamenii trebuie să elimine complet acest aditiv din alimentație.
„Nu este vorba despre demonizarea gumii xantanice. Ci mai degrabă despre sublinierea necesității de a investi în studii translaționale care implică oameni. Este posibil ca utilizarea ocazională în cantități mici, ca aditiv, să nu dăuneze sănătății. Preocuparea o reprezintă utilizarea zilnică ca ingredient și efectul cumulativ al agentului de îngroșare”, explică cercetătoarea, conform Medical Xpress.
Cu alte cuvinte, studiul nu demonstrează că persoanele care consumă ocazional produse ce conțin gumă xantanică vor dezvolta boli intestinale, ci atrage atenția asupra consumului frecvent și de lungă durată, care necesită investigații suplimentare la oameni.
Cercetătorii au identificat mecanismul prin care guma xantanică afectează colonul.
Potrivit studiului, aditivul modifică expresia proteinei Claudin-2, una dintre componentele esențiale ale barierei intestinale. Această proteină reglează permeabilitatea dintre celulele intestinale.
Creșterea expresiei Claudin-2 face ca bariera intestinală să devină mai permeabilă, permițând pătrunderea unor substanțe care pot declanșa inflamația.
În paralel, cercetătorii au observat:
TNF-α este o moleculă bine cunoscută în bolile inflamatorii intestinale, fiind implicată inclusiv în distrugerea celulelor care căptușesc intestinul.
Interesant este că numărul total al speciilor bacteriene nu s-a modificat semnificativ.
Totuși, echilibrul microbiotei s-a schimbat.
Studiul a arătat o creștere a bacteriilor din filumul Elusimicrobiota, microorganisme asociate anterior cu procese inflamatorii.
Această modificare sugerează apariția unei disbioze, adică un dezechilibru al florei intestinale, chiar și în lipsa unor modificări spectaculoase ale diversității bacteriene.
Descoperirile oferă o explicație biologică pentru un episod grav petrecut în Statele Unite.
În 2012, 22 de nou-născuți prematuri au dezvoltat enterocolită necrozantă după consumul unui lapte praf îngroșat cu gumă xantanică.
Afecțiunea provoacă inflamație severă și moartea țesutului intestinal și reprezintă una dintre cele mai grave urgențe digestive la nou-născuți.
Cel puțin trei bebeluși au murit.
În urma acestor cazuri, Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) a interzis utilizarea produselor cu gumă xantanică la nou-născuții prematuri și recomandă evitarea completă a acestui aditiv la sugari.
Până acum, legătura dintre gumă xantanică și enterocolita necrozantă era bazată doar pe observații clinice.
Potrivit profesoarei Claudia Oller, coordonatoarea studiului, noua cercetare demonstrează, într-un model experimental, existența unei relații cauzale între guma xantanică și inflamația intestinală, oferind o explicație pentru observațiile făcute în urmă cu peste un deceniu.
Deși numele poate sugera un compus sintetic, guma xantanică este un produs obținut prin fermentație.
Ea este produsă cu ajutorul bacteriei Xanthomonas campestris, un microorganism care infectează în mod natural diferite plante, inclusiv varza și varza creață.
După procesare, rezultă un polizaharid utilizat pe scară largă în industria alimentară pentru a modifica textura alimentelor.
Autorii studiului spun că persoanele care depind de agenții de îngroșare, în special pacienții cu disfagie, nu trebuie să întrerupă tratamentul fără recomandarea medicului.
În schimb, aceștia recomandă monitorizarea sănătății intestinale și, atunci când este indicat medical, adoptarea unor măsuri de protecție, inclusiv utilizarea probioticelor.
De asemenea, cercetătorii reamintesc recomandările ghidurilor nutriționale care încurajează reducerea consumului de alimente ultraprocesate și a produselor bogate în aditivi alimentari.
Specialiștii atrag atenția că studiul a fost realizat pe animale și nu demonstrează că aceleași efecte apar automat și la oameni. Cu toate acestea, cercetarea ridică întrebări importante privind expunerea zilnică la gumă xantanică, mai ales în contextul în care aditivul este prezent într-o gamă foarte largă de produse alimentare.
Mesajul cercetătorilor este unul echilibrat: consumul ocazional în cantități mici nu este, în prezent, considerat un motiv de alarmă, însă utilizarea frecventă și pe termen lung merită investigată în studii clinice pe oameni, pentru a stabili dacă efectele observate în laborator se confirmă și în practica medicală.
Saturația de oxigen și simptomele unui nivel scăzut. Află de ce este importantă și cum se tratează.
Papa Francisc, care a suferit o operație la colon, va fi externat în următoarea perioadă, precizează Vaticanul.
Hiperamonemia este o situație periculoasă care poate provoca leziuni cerebrale și moarte.
Care sunt obiceiurile alimentare cu impact negativ asupra ficatului, dar și a stării de sănătate, în general.
