Endometrioza este o boala progresivă, de multe ori debilitantă care afectează 10% la 15% dintre femei în timpul anilor lor de reproducere, ducând la infertilitate ȋn 30-40% din cazuri. Endometrioza presupune, la nivel anatomic, multiplicarea aberantă a celulelor endometrului ce migrează în afara uterului.
Potrivit Prof. Dr. Elvira Brătilă, invazia țesutului endometrial poate cuprinde ovarele, trompele uterine, vaginul și membrana care acoperă pelvisul. Implanturile ajung să infiltreze în zone mai profunde formând noduli endometriozici care provoacă aderențe cu organele din apropiere. Complicațiile pe care le poate determina sunt: leziunile peritoneale, endometrioza chistică ovariană și endometrioza profundă, cu afectări urinare, vezicale, ureterale sau afectări digestive, în special rectosigmoidiene.
Cum se pune diagnosticul de endometrioză?
Deși o afecțiune foarte răspândită în rândul femeilor, endometrioza nu este foarte cunoscută, iar două din trei femei cu această boală sunt diagnosticate greșit sau foarte târziu. Neexistând un algoritm de diagnostic standard acceptat în unanimitate, alegerea modalităților imagistice pentru suspiciunea diagnosticului de endometrioză sunt efectuate în funcție de: istoricul pacientei, examenul clinic, simptome, tratamentul efectuat și răspunsul la tratament. Analiza minuțioasă a acestor factori poate sugera prezența și localizarea implanturilor. Identificarea corectă a simptomelor și ecourilor pe care boala le produce ȋn corp, pot să ghideze alegerea investigației imagistice adecvate în funcție de compartimentul afectat.
Prof. Dr. Elvira Brătilă: „Din cauza simptomatologiei nespecifice, diagnosticul endometriozei este dificil de pus. De cele mai multe ori femeile descoperă târziu boala, uneori în momentul în care își doresc o sarcină și acest lucru nu se întâmplă. Încep investigațiile de infertilitate și descoperim că suferă de endometrioza. În momentul de față nu există un algoritm standard acceptat în ceea ce privește diagnosticul. Alegerea modalităților imagistice pentru suspiciunea diagnosticului de endometrioză sunt efectuate în funcție de: istoricul pacientei, examenul clinic, simptome, istoricul reproductiv.”
Una dintre metodele de diagnostic imagistic este investigația RM de pelvis cu protocol de endometrioză. Imagistica prin Rezonanță Magnetică este non invazivă și oferă medicului informații exacte, care îl ajută în evaluarea preoperatorie. Prin intermediul acesteia se pot detecta cu acuratețe anomaliile structurale ale țesuturilor. Nu implică expunerea la radiații, lucru foarte important pentru persoanele tinere care trebuie să urmeze screening repetat pentru monitorizarea unei boli.
Soluții de tratament chirurgical al endometriozei
Tratamentul endometriozei poate fi medicamentos sau chirurgical. Din păcate, tratamentul medicamentos nu vindecă boala, poate numai să amelioreze simptomatoligia, ȋn speţă durerile pelvine.
„Endometrioza profund infiltrativă nu are un răspuns favorabil la terapia hormonală. Terapia medicamentoasă nu poate eradica endometrioza, ci poate doar ameliora simptomatologia în 60% din cazuri. Tratamentul chirurgical, pe de altă parte, reprezintă singura soluție pentru tratarea endometriozei, în special în stadiile mai avansate, reușindu-se în cele mai multe cazuri și tratarea infertilității feminine. Excizia leziunilor endometriozice profund infiltrative asigură ameliorarea simptomatologiei și rezultate favorabile pe termen lung. Deși studiile din literatura sunt contradictorii, în funcție de calitatea actului chirurgical s-a demonstrat că excizia chirurgicală îmbunătățește rata fertilității la pacientele cu endometrioză.”spune Prof. Dr. Elvira Brătilă.
Intervenția chirurgicală presupune, practic, excizia leziunilor endometriale, excizia chisturilor endometriozice și a focarelor diseminate intra-abdominal, desfacerea aderențelor și repoziționarea organelor afectate și repermeabilizarea trompelor uterine.
Progresul tehnologic al instrumentarului chirurgical a adus beneficii majore în tratamentul endometriozei. Chirurgia minim-invazivă s-a impus ca „standard de aur” în tratamentul bolii. Cea mai nouă abordare, chirurgia robotică, este un viitor ce deja a devenit realitate și în România. Chirurgia robotică este o formă avansată de chirurgie minim invazivă și are ca principal beneficiu pentru pacient diminuarea traumei chirurgicale.
Cea mai nouă abordare - chirurgia robotică
Spre deosebire de toate formele de chirurgie pelvică, pe cale clasică, laparoscopică, această nouă tehnologie-robotică redă cel mai bine conceptul minim invaziv, ajutând medicul să optimizeze rezultatele chirurgicale. Spre deosebire de chirurgia deschisă unde chirurgul are uneori doar acces digital, în cadrul chirurgiei robotice camera 3D are acces în zone profunde din pelvis, conferind chirurgului o bună vizibilitate și o mare libertate de mișcare.
„Scopul intervenției chirurgicale este de a exciza complet și extins leziunile endometriale, păstrând intacte zonele implicate în reproducere, dacă vorbim despre paciente care își doresc o sarcină. Beneficiile pacientului în urma intervenției chirurgicale robotice sunt net superioare. Vorbim de durere postoperatorie scăzută, minimizarea riscurilor de hemoragie post-intervenție chirurgicală, timp de recuperare mai scurt, traumă minimă asupra țesuturilor, rată scăzută de complicații, timp de spitalizare redus, recuperare postoperatorie rapidă, reintegrarea rapidă în activitatea socială. Libertatea de mișcare și instrumentarul fiabil ne ajută în a efectua un act chirurgical de mare precizie.
Prin tehnicile minim invazive, laparoscopic sau robotic, un chirurg care operează de rutină cazuri complexe de endometrioză poate vedea leziunile sugestive pentru endometrioză, deși acestea nu au întotdeauna aspectul clasic, de lichid ciocolatiu sau implante violacee pe peritoneu (pot fi pot avea aspect roșiatic, pot să se prezinte ca zone pseudo-chistice). Este o chirurgie complexă, de teritoriu, care solicită experiența vastă a chirurgului. Ȋn endometrioză, mai mult decât ȋn orice patologie, se spune că ovarul este oglinda chirurgului, deoarece localizarea endometriozei la nivelul ovarului este frecventă, iar excizia chistului de endometrioză, deși pare o intervenţie simplă, necesită anumite „trucuri” tehnice care să realizeze o traumă minimă ovariană”, explică prof. Brătilă.
Endometrioza poate fi prevenită?
Endometrioza rămâne “o boală a teoriilor”, subliniază Prof. Dr. Elvira Brătilă, ȋn sensul că există foarte multe teorii etiopatogenice, nefiind decelate cauzele bolii.
Prof. Dr. Elvira Brătilă: „Necunoscând cauzele, endometrioza nu este o boală ce poate fi prevenită. Obiectivul este de a găsi un mijloc prin care să o surprindem precoce, pentru ca pacienta să nu aibă multiple leziuni și acestea să se extindă. Un clinician cu experiență poate stabili diagnosticul de endometrioza fără o confirmare chirurgicală a bolii, bazându-se pe simptomele pacientei și pe investigațiile imagistice pe care le are la îndemână, în primul rând, pe baza ecografiei.
