Dr. Laurențiu Bujor, medic primar radioterapie, medic specialist oncologie medicală și directorul medical al Centrului Oncologic Sanador, a detaliat, EXCLUSIV la Interviurile DC MEDICAL și DC NEWS, ce tipuri de...
În România, radioterapia, una dintre cele trei linii principale de atac împotriva cancerului (alături de chimioterapie și imunoterapie), extrem de eficientă în foarte multe cazuri, este, din păcate, slab dezvoltată. Când spunem asta, nu ne referim la tehnica necesară radioterapiei, ci la faptul că în țara noastră există un mare deficit de centre unde se fac astfel de tratamente. Iar cele care sunt, unele dintre ele foarte ultramoderne, nu sunt distribuite uniform pe harta țării. Nu e de mirare, așadar, că foarte mulți dintre pacienții care au nevoie de acest tratament, stau pe liste de așteptare sau trebuie să se deplaseze și sute de kilometri pentru a-l face.
Radioterapia s-a dezvoltat enorm, științific vorbind, în ultimii ani. Dacă în trecut iradirerea se făcea pe tot corpul, pacientul fiind pus într-o cameră, la perete, și iradiat complet, acum vorbim de reglaje la milimetru, ba chiar de radioterapie care se face din interiorul pacientului, fără să se atingă alte țesuturi sau organe, dincolo de tumora care trebuie distrusă.
Dr. Laurențiu Bujor, care este medic primar radioterapie și medic specialist oncologie medicală, dar și director medical al Centrului Oncologic proaspăt deschis de lanțul Sanador, a explicat, EXCLUSIV la Interviurile DC MEDICAL și DC NEWS, cât de performante sunt aparatele din ziua de azi.
„Pentru radioterapie, noi avem tot ce ne trebuie ca să nu plece pacienții peste hotare. (...) La Sanador avem două acceleratoare foarte moderne, de ultimă generație. (...) Sunt digitale. Față de aparatele clasice, totul se poate preseta, apeși pe un buton și tratamentul este realizat. La aparatele clasice se umbla cu tot felul de hârtii, te duceai, greșeai cifrele, intrai de multe ori la pacient în sală în timpul unui tratament ca să schimbi aparatul, să schimbi poziția... Acum totul este automat, robotizat. Și este un mare avantaj. Plus că aparatele sunt mult mai sensibile, sunt mult mai fiabile, sunt mult mai performante. Nici nu ne puteam gândi în urmă cu câțiva ani că putem să facem ce facem acum cu ele", a spus acesta.
Teoretic, sunt două tipuri de radioterapie, ambele putând fi făcute cu mare precizie în ziua de azi. Primul tip este radioterapia externă, care presupune reglarea aparatelor astfel încât să proiecteze pe o anumită zonă din organism - definită la milimetru, exact doza de radiații care va distruge tumora. Cea internă funcționează, așa cum îi este numele, din interioru organismului pacientului, și este extrem de eficientă.
„Ca să fac așa, o deosebire, radioterapia externă se face atunci când sursa radiațiilor este în exteriorul pacientului. Se emite un fascicol, clasic. Și radioterapia internă, numele ei vine din greacă - este brahiterapie – se face în apropierea tumorii. Deci, se introduce în interiorul unei cavități, a unei tumori, a unui țesut, izotopul care generează iradierea de regulă curativă. Brahiterapia se folosește mai mult curativ, rar paleativ. Este subfolosită", arată Dr. Laurențiu Bujor.
Aceste informații dau naștere unor întrebări firești: Care ar fi aplicațiile brahiterapiei și de câte tipuri este ea? Apoi, în ce tipuri de cancer este ea eficientă? Și la care dintre aceste metode au acces pacienții români?
„În mare, sunt două tipuri de brahiterapie. Avem brahiterapie cu doză cu debit scăzut, care presupune niște implanturi radioactive care rămân în pacient pe viață. Se introduc cam 60-70 de semințe de iod radioactiv, iod 125. În România cred că aproape nu o face nimeni. Este foarte eficientă! Încă nu e disponibilă la Sanador, pentru că trebuie niște lucruri rezolvate cu Casa (Națională de Asigurări de Sănătate, n.r.), pentru că nu se decontează și sursele acelea sunt scumpe. Sunt foarte scumpe. Le comanzi per pacient, vin de afară. Pentru că dacă le-ai stocat o săptămână nu mai au aceiași eficiență. Or, tu nu poți să le aduci de afară, bani pentru ele nu sunt. (...)", detaliază directorul medical al Centrului de Cancer Sanador.
Asta însă nu înseamnă că procedura nu se poate face, ci doar că e scumpă. Medicul spune, însă, că își merită pe deplin banii, pentru că pacientului nu îi mai este scoasă chirurgical prostata, operație care are efecte dramatice asupra organismului, în timp.
„Noi putem să organizăm acest serviciu pentru pacienți, trebuie să găsim contextul favorabil. Pentru că doar un set de semințe costă peste 7.000 – 8.000 de euro. Doar semințele ca atare. Nu mai luăm în calcul anestezia generală, logistică, spitalizarea, etc. Dar nu este mult! Pentru că alternativa este ca pacientul să trăiască fără prostată, cu inconvenientele care decurg de acolo, din prostatectomia radicală. Tocmai asta este frumusețea radioterapiei. Este parte în foarte multe protocoale de prezervare de organ", a explicat dr. laurențiu Bujor.
A doua formă de brahiterapie indicată în cancerul de prostată: cea cu„semințele cu debit crescut – MRD. Se introduc niște ace și pe traseul acelor ace sunt surse externe care vin proiectate, conform unui program, și radiază prostata. Se fac de regulă mai multe ședințe, cam 3, și iarăși este echivalentul chirurgiei. Și asta durează foarte puțin. Pacientul nu este radioactiv, pleacă acasă".
Ceea ce este foarte important pentru pacient, subliniază medicul.
Spre exemplu, „în cazul terapiei cu iod radioactiv pentru tiroidă, (pacientul, n.r.) stă o perioadă în izolare. Aici nu are nevoie să stea. Pentru partea a doua, cea cu debit crescut, nu trebuie să stea. Pacientul este conectat la aparat, aparatul are stocată sursa, este împinsă pe canalele respective și se poate repeta procedura. Și se repetă pentru că nu se poate elibera o doză atât de mare într-o singură ședință".
O a doua aplicabilitate a brahiterapiei este în cancerul mamar. Ceva mai complicat, dar la fel, cu efecte incredibile, atât medicale cât și estetice, pentru pacient.
„Există și brahiterapie în cancerul mamar, și se practică de fapt ca parte a unui protocol denumit Iradiere Parțială Accelerată a Sânului. Deci, practic nu se mai fac săptămâni întregi de radioterapie externă. Pacientului, după operație, în preoperator, i se inseră catetere sau sunt diverse forme, și într-o săptămână este gata. Sunt studii în curs în Europa, probabil că acesta va fi viitorul. Tratamente de cât mai scurtă durată, cât mai eficiente, cosmetic și oncologic", punctează dr. Laurențiu Bujor.
Poate și mai eficientă, atât medical cât și estetic, este însă în tratamentul unei alte forme de cancer, care este devastatoare fizic și emoțional pentru pacienți, dezvăluie directorul medical.
„Alt exemplu de prezervare de organ este cancerul de laringe, în care radioterapia este o parte a tratamentului multimodal în acest cancer care are un impact social devastator. Pacientul care se trezește de pe o zi pe alta cu o canulă (dispozitiv inserat la baza gâtului, prin care respiră și se hrănește, n.r.) nu mai este funcțional, nici pentru el, nici pentru societate. Așa este privit, deși au evoluat și canulele și tehnicile chirurgicale. Deci, radioterapia reușește să evite într-o proporție în aceste situații. Pacientul rămâne cu laringele pe loc, funcțional!", arată specialistul.
Dr. Bujor explică, în video, și de ce sunt în România atât de mulți oameni cu cancer și care sunt factorii de risc ar trebui pur și simplu înlăturați:
Modificările coloanei vertebrale sunt mai des întâlnite la persoanele în vârstă. Provoacă dureri, dar și modificări ale posturii.
Radiologia intervențională combină competențele în imagistică și în proceduri minim invazive ghidate imagistic
Tusea cu sânge, semnal de alarmă pentru organism. Care sunt cauzele și când este o urgență
Inteligența artificială își face loc în majoritatea domeniilor. Cum influențează, însă, actul medical.
Boala Alzheimer ar putea fi combătută folosind un tratament specific. Este o descoperire revoluționară care ar putea schimba evoluția bolii.
Dr. Ruxandra Vlădescu, de la Centrul Oncologic Sanador, a explicat la Interviurile DC Medical ce este scintigrafia și cum este utilizată în oncologie.
Radiografiile sunt teste imagistice care ajută la diagnosticarea unor boli. Care sunt riscurile acestora.
Adrian Dijmărescu, medic primar radiologie imagistică la Spitalul Clinic SANADOR, ne-a vorbit despre substanțele de contrast.
