Pentru prima dată în istorie, astronauții au realizat radiografii diagnostice în timpul unui zbor orbital, fără ajutor de la sol. Această realizare deschide o nouă eră a medicinei spațiale și ar putea avea beneficii pentru pacienții din zone izolate.
O echipă aflată la bordul unei misiuni spațiale comerciale a reușit ceea ce, până nu demult, părea imposibil: realizarea primelor radiografii diagnostice în spațiu. Rezultatele, publicate în prestigioasa revistă Radiology, demonstrează că examinările cu raze X pot fi efectuate în condiții de microgravitație, chiar și de persoane fără pregătire medicală avansată.
Reușita marchează un moment de referință pentru medicina aerospațială, într-un context în care misiunile către Lună și Marte vor dura luni sau chiar ani, iar posibilitatea de a diagnostica rapid o fractură, o leziune pulmonară sau alte probleme medicale poate face diferența dintre viață și moarte.
„A fost un vis al medicinei aerospațiale să dispună de mai multe modalități de imagistică pentru diagnosticarea bolilor și leziunilor în spațiu. Radiografiile sunt rapide, ușor de realizat și valoroase din punct de vedere diagnostic”, a declarat cercetătoarea principală, dr. Sheyna Gifford, profesoară asistentă de medicină aerospațială la Mayo Clinic, conform Medical Xpress.
Timp de peste 40 de ani, ecografia a fost practic singura metodă fiabilă de imagistică medicală utilizată în timpul zborurilor spațiale.
Însă ecografia are limite importante. Ea necesită operatori bine instruiți și depinde de propagarea undelor sonore prin țesuturi, ceea ce face examinările mai dificile și mai puțin potrivite pentru anumite tipuri de traumatisme.
Radiografiile clasice nu puteau fi folosite deoarece aparatele convenționale sunt voluminoase, emit cantități mai mari de radiații și sunt sensibile la mișcare. În plus, într-un mediu în care atât astronautul, cât și echipamentele plutesc permanent, obținerea unei imagini clare era considerată o provocare tehnică aproape imposibilă.
„Aparatele tradiționale de raze X sunt foarte mari, produc multă radiație și au tendința de a genera imagini neclare în cazul mișcării. Deoarece totul în spațiu este în mișcare constantă, s-a considerat că obținerea unei imagini diagnostice pe orbită era o provocare prea mare”, a explicat Gifford.
Schimbarea a venit odată cu dezvoltarea unor sisteme digitale portabile de radiografie, deja utilizate pe Pământ în situații dificile.
Aceste dispozitive sunt folosite la competiții sportive precum Super Bowl sau Kentucky Derby, în zone afectate de dezastre și în regiuni cu resurse medicale limitate, deoarece pot funcționa inclusiv cu energie solară și sunt suficient de simple încât să poată fi operate de persoane fără experiență medicală.
În 2022, cercetătorii au testat pentru prima dată aparatul într-un zbor parabolic, reușind să realizeze o radiografie a unei mâini în condiții de microgravitație.
Succesul a deschis drumul către testarea lui într-o misiune orbitală reală.
Pentru experiment, echipa de cercetare a colaborat cu SpaceX în cadrul misiunii comerciale Fram2, primul zbor orbital polar privat.
Înainte de lansare, trei membri ai echipajului au primit doar patru ore de instruire privind utilizarea sistemului portabil de radiografie.
Misiunea a fost lansată pe 31 martie 2025, cu o rachetă Falcon 9, iar capsula a petrecut 3 zile și 14 ore pe orbită, la o altitudine cuprinsă între 425 și 450 de kilometri, revenind pe Pământ pe 4 aprilie 2025.
În timpul zborului, membrii echipajului au realizat radiografii ale:
Toate imaginile au fost transmise imediat către computerul de bord și analizate chiar de către echipaj.
După întoarcerea pe Pământ, imaginile au fost analizate independent de trei radiologi, care au comparat radiografiile realizate înainte de zbor, în timpul zborului și după aterizare.
Concluzia a fost remarcabilă: imaginile obținute în spațiu au avut calitate diagnostică.
Cercetătorii nu au identificat diferențe privind calitatea generală a imaginilor, rezoluția spațială sau rezoluția de contrast între radiografiile realizate pe Pământ și cele realizate pe orbită.
Singurele dificultăți au apărut la poziționarea corpului pentru radiografiile toracice, abdominale și pelviene, lucru explicabil în condițiile de imponderabilitate. Chiar și așa, imaginile au rămas suficient de clare pentru diagnostic.
Un alt aspect important urmărit de cercetători a fost expunerea astronauților la radiații.
Estimările au arătat că doza suplimentară primită în timpul radiografiilor nu a depășit nivelurile întâlnite în investigațiile clinice standard efectuate în spitalele de pe Pământ.
Mai mult, membrii echipajului au declarat că sistemul a fost ușor de utilizat, iar protocoalele au fost simple de urmat chiar și în condițiile dificile ale zborului orbital.
Cercetătorii spun că aceste aparate nu vor fi folosite doar pentru diagnosticarea fracturilor sau a altor afecțiuni medicale.
Ele ar putea verifica rapid și starea costumelor spațiale, a echipamentelor electronice sau a altor componente esențiale ale navei, fără a fi nevoie ca acestea să fie desfăcute.
„Pentru o prezență umană susținută în spațiu, radiografiile sunt esențiale nu doar pentru membrii echipajului, ci și pentru alte componente ale misiunii, precum echipamentele electronice și costumele spațiale. Singura modalitate de a vedea în interiorul acestor obiecte fără a le dezasambla este radiografierea lor”, a explicat Gifford.
În viitor, sisteme similare ar putea fi montate inclusiv pe roverele lunare pentru analiza suprafeței Lunii sau folosite pentru inspectarea sateliților aflați pe orbită.
Descoperirea nu este importantă doar pentru explorarea spațiului.
Potrivit cercetătorilor, miniaturizarea acestor sisteme autonome de radiografie ar putea revoluționa și medicina terestră, oferind acces rapid la investigații imagistice în zone rurale, regiuni izolate, misiuni umanitare sau în timpul dezastrelor naturale.
„Sper că vom putea reduce și mai mult dimensiunile sistemelor portabile de imagistică și le vom îmbunătăți rezistența și ușurința de utilizare, astfel încât acestea să poată fi incluse în misiunile viitoare. Răspândirea sistemelor autonome miniaturale cu raze X pe tot globul ar putea schimba radical situația în domeniul sănătății publice. Cerul nu este limita când vine vorba de raze X în spațiu și aici, pe Pământ”, a concluzionat dr. Sheyna Gifford.
Adrian Dijmărescu, medic primar radiologie imagistică la Spitalul Clinic SANADOR, ne-a vorbit despre substanțele de contrast.
Medicina personalizată are o serie de avantaje pentru pacienți. Ce presupune aceasta.
