Cancer de sân, rezultatele mamografiei false-pozitive ridică riscul de cancer
Femeile cu rezultate fals pozitive din mamografia de screening au avut de două ori mai mare riscul de a fi diagnosticate cu un cancer de san intr-un interval de un deceniu după screening, comparativ cu cele care au...
Cercetătorii spanioli, conduși de Marta Román de la Institutul de Cercetări Medicale din cadrul Spitalului del Mar din Barcelona, au analizat datele mamografiilor de screening din trei programe din Danemarca, Norvegia și Spania. În total, au fost incluse 75.513 de femei cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani din Danemarca (1991-2010), 556.640 din Norvegia (1996-2008) și 517.314 din Spania (1994-2010).
În timpul monitorizării, 1.149.467 femei au fost supuse examenelor de screening, iar 3.510.450 au fost diagnosticate. În comparație cu femeile care aveau teste negative, cele cu rezultate fals pozitive au avut un risc dublu de cancer.
Femeile care au avut un al doilea rezultat fals pozitiv au prezentat un risc de cancer de 4 ori mai mare. Aceste femei au avut un risc crescut și la 12 ani de la rezultatul fals pozitiv, potrivit cercetătorilor.
Studiul sugerează că rezultatele fals pozitive ar trebui să fie considerate parte integrantă a strategiei personalizate de screening la femei și că în general, femeile ar trebui sa fie informate cu privire la rezultatele lor, informează Health Imaging.com.
Recent, specialiștii americani, au ajuns la concluzia că în cazul femeilor cu anumiți factori de risc pentru cancerul de sân, mamografiile anuale începând cu vârsta de 30 de ani pot fi benefice, potrivit unui studiu efectuat la peste 2 milioane de femei, în condițiile în care în prezent, mamografiile de screening sunt recomandate începând cu vârsta de 40 ani.
În plus, și femeile cu vârsta de 75 de ani și peste ar trebui să continue să facă mamografii de screening din cauza incidenței relativ ridicate a cancerului de sân descoperită la această grupă de vârstă.
-
-
-
Care e diferența dintre stres și anxietate11.04.2026, 19:40
-
-
EXCLUSIV Pacient la Radioterapie. Ce trebuie să faci și prin ce treci
EXCLUSIV Inteligența artificială, înlocuitor sau ajutor al medicilor. Ioana Lupescu: Sunt fan, dar nu va înlocui complet medicul. Ajută să trieze leziunile suspecte
Inteligența artificială își face loc în majoritatea domeniilor. Cum influențează, însă, actul medical.
8 noiembrie. Ziua internaţională a radiologiei
Totul despre Medicina nucleară, cu Dr Raluca Mititelu, la Interviurile DC NEWS și DC MEDICAL
Elton John, spitalizat din cauza unei accidentări casnice. Cât de grave sunt căzăturile în cazul persoanelor vârstnice
EXCLUSIV Radioterapia stereotaxică corporeală. Dr Matei Bâră, la Interviurile DC News si DC Medical
Tomografie la cap, protejarea ochilor nu se face corect
Boala Alzheimer, metodă imagistică nouă măsoară un mineral din creier
Radiografiile, între riscuri și beneficii. Manolescu: Este un subiect mereu discutat. Ne întâlnim zilnic cu radiații
Radiografiile sunt teste imagistice care ajută la diagnosticarea unor boli. Care sunt riscurile acestora.
EXCLUSIV Tasarea coloanei vertebrale, cauze și riscuri. Bojincă: Avem o mulțime de paciente tinere
Tasarea sau tasările coloanei vertebrale sunt subdiagnosticate, iar acestea pot indica un risc de osteoporoză.
Cancer de sân, țesut mamar vizualizat cu ajutorul unui sistem portabil de imagistică
Dr Cătălin Constantin Lulciuc, despre Terapia Durerii: cum se face ablația termică prin radiofrecvență
EXCLUSIV Dr. Mihai Lesaru: Cum te lupți cu cancerul la sân, informații vitale pentru orice femeie
Angiocoronarografia CT, tehnica pentru depistarea bolilor cardiovasculare. Emil Stoicescu: Este nedureroasă
EXCLUSIV Brahiterapia, cât durează ședințele și ce speranță de viață au pacienții. Dr Beatrice Dragomir Anghel explică
EXCLUSIV Brahiterapia HDR vs. LDR. Dr. Anghel, despre CE înseamnă și care sunt avantajele în tratarea CANCERULUI
Dr. Beatrice Anghel, SANADOR, ne-a vorbit despre brahiterapia HDR și avantajele sale în tratarea cancerului urogenital, de prostată și de esofag.
