Femeile cu rezultate fals pozitive din mamografia de screening au avut de două ori mai mare riscul de a fi diagnosticate cu un cancer de san intr-un interval de un deceniu după screening, comparativ cu cele care au...
Cercetătorii spanioli, conduși de Marta Román de la Institutul de Cercetări Medicale din cadrul Spitalului del Mar din Barcelona, au analizat datele mamografiilor de screening din trei programe din Danemarca, Norvegia și Spania. În total, au fost incluse 75.513 de femei cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani din Danemarca (1991-2010), 556.640 din Norvegia (1996-2008) și 517.314 din Spania (1994-2010).
În timpul monitorizării, 1.149.467 femei au fost supuse examenelor de screening, iar 3.510.450 au fost diagnosticate. În comparație cu femeile care aveau teste negative, cele cu rezultate fals pozitive au avut un risc dublu de cancer.
Femeile care au avut un al doilea rezultat fals pozitiv au prezentat un risc de cancer de 4 ori mai mare. Aceste femei au avut un risc crescut și la 12 ani de la rezultatul fals pozitiv, potrivit cercetătorilor.
Studiul sugerează că rezultatele fals pozitive ar trebui să fie considerate parte integrantă a strategiei personalizate de screening la femei și că în general, femeile ar trebui sa fie informate cu privire la rezultatele lor, informează Health Imaging.com.
Recent, specialiștii americani, au ajuns la concluzia că în cazul femeilor cu anumiți factori de risc pentru cancerul de sân, mamografiile anuale începând cu vârsta de 30 de ani pot fi benefice, potrivit unui studiu efectuat la peste 2 milioane de femei, în condițiile în care în prezent, mamografiile de screening sunt recomandate începând cu vârsta de 40 ani.
În plus, și femeile cu vârsta de 75 de ani și peste ar trebui să continue să facă mamografii de screening din cauza incidenței relativ ridicate a cancerului de sân descoperită la această grupă de vârstă.
Medicina personalizată are o serie de avantaje pentru pacienți. Ce presupune aceasta.
Cancerul de sân este al treilea cel mai frecvent tip de cancer din România. Care sunt simptomele, cauzele și pașii detratament
Radiologia intervențională combină competențele în imagistică și în proceduri minim invazive ghidate imagistic
Adrian Dijmărescu, medic primar radiologie imagistică la Spitalul Clinic SANADOR, ne-a vorbit despre substanțele de contrast.
Care este cauza anevrismelor și ce se întâmplă cu vasele de sânge. Care e vârsta la care trebuie să verifici dacă ai anevrism.
