Cântăreaţa Selena Gomez se luptă cu această afecţiune de ani buni. A urmat tratamente şi a fost supusă unor serii de operaţii după ce lupusul i-a produs complicaţii la mai multe organe. Recent, şi Kim Ka...
Potrivit Diseases Dictionary, lupusul poate fi dificil de diagnosticat, deoarece semnele și simptomele sale deseori le sunt similare cu cele ale altor boli. Cel mai distinct semn al lupusului - o erupție facială care seamănă cu aripile unui fluture desfășurat pe ambii obraji - apare în multe, dar nu în toate cazurile de lupus.
Unele persoane se nasc cu tendința de a dezvolta lupus, care poate fi declanșat de infecții, anumite medicamente sau chiar de lumina soarelui. Deși nu există leac pentru lupus, tratamentele pot ajuta la controlul simptomelor.
Nu există două cazuri de lupus identice. Semnele și simptomele pot apărea brusc sau pot creşte progresiv, pot fi severe și pot fi temporare sau permanente.
Semnele și simptomele lupusului depind de părţile corpului afectate de boală. Cele mai frecvente semne și simptome includ:
Oboseală și febră
Durere articulară, rigiditate și umflare
Erupție în formă de fluture pe fața care acoperă obrajii și puntea nasului
Leziuni ale pielii care apar sau se agravează cu expunerea la soare (fotosensibilitate)
Degetele se fac alb sau albastru atunci când sunt expuse la frig sau în perioadele stresante (fenomenul Raynaud)
Dureri în piept
Ochi uscați
Dureri de cap, confuzie și pierderea memoriei
Consultați medicul dumneavoastră dacă prezentați o erupție cutanată inexplicabilă, febră continuă, dureri persistente sau oboseală.
Lupusul apare atunci când sistemul dumneavoastră imunitar atacă țesutul sănătos din corp. Este probabil ca lupusul să rezulte dintr-o combinație între genetica și mediu. Se pare că persoanele cu predispoziție moștenită pentru lupus pot dezvolta boala atunci când intră în contact cu ceva din mediu care poate declanșa lupus. Cu toate acestea, nu se cunoaște cauza lupusului în majoritatea cazurilor.
Potenţiali declanşatori:
Lumina soarelui. Expunerea la soare poate provoca leziuni ale pielii sau poate declanșa un răspuns intern la persoanele sensibile.
Infectii.
Medicamente. Lupusul poate fi declanșat de câteva tipuri de medicamente anti-convulsive, medicamente pentru presiune arterială și antibiotice..
Factorii care vă pot crește riscul de lupus includ:
Genul. Lupusul este mai frecvent la femei.
Vârsta. Deși lupusul afectează oameni de toate vârstele, cel mai adesea însă este diagnosticat între 15 și 40 de ani.
Etnie. Lupusul este mai frecvent la afro-americani, hispanici și asiatici.
Inflamările cauzate de lupus pot afecta multe zone ale corpului, inclusiv:
Rinichi. Lupusul poate provoca leziuni renale grave, iar insuficiența renală este una dintre principalele cauze în rândul persoanelor cu lupus. Simptomele pot include mâncărime generalizată, dureri toracice, greață, vărsături și umflarea picioarelor (edem).
Creierul și sistemul nervos central. Simptomele pot include dureri de cap, amețeli, modificări de comportament, halucinații și chiar accidente vasculare cerebrale sau convulsii. Multe persoane cu lupus întâmpină probleme de memorie și pot avea dificultăți de exprimare.
Sângele și vasele de sânge. Lupusul poate duce la probleme de sânge, inclusiv anemie și risc crescut de hemoragie sau coagulare. De asemenea, poate provoca inflamația vaselor de sânge (vasculită).
Inima. Lupusul poate provoca inflamația mușchiului cardiac, arterelor sau membranei inimii (pericardită). Riscul de boli cardiovasculare și atacuri de cord crește foarte mult.
Infecţie. Persoanele cu lupus sunt mai vulnerabile la infecții, deoarece atât boala, cât și tratamentele acesteia slăbesc sistemul imunitar. Infecțiile care afectează cel mai frecvent persoanele cu lupus includ infecții ale tractului urinar, infecții respiratorii, infecții cu drojdie, salmonella, herpes și zona zoster.
Cancer. Pacienţii afectaţi de lupus au un risc mai mare de cancer.
Moartea țesutului osos (necroză avasculară). Aceasta se produce atunci când aportul de sânge către un os diminuează, ducând adesea la mici rupturi în os și, eventual, la prăbușirea osului. Articulația șoldului este cel mai frecvent afectată.
Complicații ale sarcinii. Femeile cu lupus au un risc crescut de avort. Lupusul crește riscul de hipertensiune arterială în timpul sarcinii (preeclampsie) și nașterea prematură. Pentru a reduce riscul apariției acestor complicații, medicii recomandă deseori amânarea sarcinii până când boala dvs. este sub control pentru cel puțin șase luni.
Diagnosticarea lupusului este dificilă, deoarece semnele și simptomele variază considerabil de la o persoană la alta. Semnele și simptomele lupusului pot varia în timp și se pot suprapune cu cele ale altor afecţiunii. Niciun test nu poate diagnostica lupus. Combinația de teste de sânge și urină, semne și simptome și constatări ale examinării fizice pot duce la diagnostic.
Tratamentul pentru lupus depinde de simptomele pacientului. În urma mai multor serii de analize, medicul dvs. vă poate stabili un grafic de tratament, dar care se poate modifica pe parcurs, în funcţie de răspunsul organismului la medicamente. Medicamentele utilizate cel mai des pentru combaterea lupusului sunt:
Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). AINS-uri contra-counter, precum naproxen sodic (Aleve) și ibuprofen (Advil, Motrin IB, altele), pot fi utilizate pentru a trata durerea, umflarea și febra asociate cu lupusul. AINS mai puternice sunt disponibile pe bază de rețetă. Efectele secundare ale AINS includ sângerare de stomac, probleme renale și un risc crescut de probleme cardiace.
Medicamente antimalariene. De asemenea, medicamentele utilizate pentru tratarea malariei, cum ar fi hidroxiclorochina (Plaquenil), pot ajuta la combaterea lupusului. Efectele secundare pot include probleme digetive și, foarte rar, deteriorarea retinei ochiului.
Corticosteroizii. Prednisonul și alte tipuri de corticosteroizi pot combate inflamația lupusului, dar adesea produc efecte secundare pe termen lung - inclusiv creșterea în greutate, vânătăi ușoare, oase subțiri (osteoporoză), hipertensiune arterială, diabet și risc crescut de infecție.
Imunosupresoare. Medicamentele care suprimă sistemul imunitar pot fi de ajutor în cazurile grave de lupus. Exemple includ azatioprina (Imuran, Azasan), micofenolat (CellCept), leflunomidă (Arava) și metotrexat (Trexall). Efectele secundare potențiale pot include un risc crescut de infecție, leziuni hepatice, scăderea fertilității și un risc crescut de cancer. Un medicament mai nou, belimumab (Benlysta), de asemenea, reduce simptomele lupusului la unele persoane. Efectele secundare includ greață, diaree și febră.
Poliartrita este un termen folosit atunci când cinci sau mai multe articulații sunt afectate de dureri articulare.
Artrita reumatoidă este declanșată de anticorpii unei bacterii intestinale, arată un studiu. Boala afectează 1% din populația lumii.
Guta a fost asociată cu un deficit de proteine din lichidul articular. Cum se manifestă și care sunt persoanele cu risc crescut de a face gută.
Chistul sinovial este o afecțiune prezentă în rândul femeilor adulte, cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani.
Care e diferența dintre un maseur și un kinetoterapeut și între masaj și kinetoterapie.
Osteopenia, densitate osoasă scăzută. Află cum alimentația și un stil de viață activ pot susține sănătatea sistemului osos.
Vaccinul cu o anumită proteină reduce inflamația articulațiilor și severitatea artritei reumatoide. Teste s-au făcut doar pe șoareci.
