Situația actuală a transplantului din România a fost expusă în cadrul unei conferințe de presă. Concluzia este că această activitate prinde contur din ce în ce mai mult în...
Datele privind situația actuală a transplantelor efectuate în România de la începutul anului au fost prezentate la o conferință de presă a Agenției Naționale de Transplant, ce a fost organizată cu ocazie celei de-a IX-a Reuniuni naționale tuturor coordonatorilor de transplant din România și a persoanelor responsabile cu identificarea donatorilor potenţiali aflaţi în moarte cerebrală (KDP).
Directorul ANT, Radu Zamfir, a subliniat că lucrurile au început să meargă pe un făgaș normal. În anul 2019, numărul donatorilor a crescut, au fost identificați 210 donatori în moarte cerebrală, din care 65 au devenit donatori reali. Rata de refuz a fost de 22 %. Au fost realizate 6 transplanturi de cord, 3 de plămân, 48 de transplanturi de ficat și 115 de rinichi. Către Eurotransplant au fost exportate o grefă de ficat, 4 grefe pulmonare și 4 de cord. Numărul de transplanturi realizate de la donator în viață sunt 7 de ficat și 46 de rinichi, potrivit unui comunicat de presă al ANT.
La momentul actual, conform Registrului Național al ANT, pentru a primi șansa la viață, 30 de pacienți asteaptă o inimă nouă, 3039 de persoane sunt în așteptarea unui transplant de rinichi, 625 de bolnavi au nevoie de un transplant de ficat și 7 pacienți, de un plamân nou.
Agenția Națională de transplant are 5 oficii regionale funcționale (București, Cluj, Timișoara, Iași, Mureș) și un al 6-lea la Constanța devenit funcțional luna trecută.
Conform Prof. Dr Irinel Popescu, cel mai titrat specialist în transplant din România, doi factori sunt esențiali în creșterea numărului de donatori care să poată salva viețile celor aflați pe lista de așteptare. Consimțământul familiei și rata spitalelor participante. „Consimțământul familiei s-a stabilizat, înregistrăm o rată de refuz de 22 %, ceea ce înseamnă o acceptare de 88 %, foarte mult. Dar, problema majoră este atitudinea și numărul spitalelor participante la program” a subliniat Prof Dr Irinel Popescu.
În acest sens, rapoartele ANT arată că Spitalul Floreasca a avut cea mai intensă activitate, cu 17 donatori, Oradea cu 14 și Baia Mare cu 12. Alte 11 spitale au avut între 1 și 4 donatori, iar 21 de spitale acreditate nu au avut nici un donator până la acest moment. Între ele Spitalul Universitar, Spitalul Bagdasar, Spitalul Colentina, IC Fundeni, Spitalul Militar sau Spitalul Sfânta Maria din București.
Prof. Delmonico, unul din cei mai cunoscuți experți internaționali în transplantologie, a subliniat potențialul pe care România îl are în dezvoltarea acestui domeniu și a menționat că acordul prezumat nu este o soluție în identificarea donatorilor, deși a funcționat în țări ca Spania. „În Statele Unite avem o altă abordare, sunt întrebați oamenii dacă vor să devină donatori și dacă doresc, se înscriu în Registrul donatorilor, avem 140 milioane persoane înscrise în acest registru.”
Un rol important în activitatea de transplant îl au acordurile de colaborare cu țările vecine, la reuniune fiind prezenți și șefii agențiilor de transplant din Republica Moldova și Bulgaria.
În cadrul conferinţei de presă unul din subiectele intens dezbătute a fost modalitatea de acordare a codului CUIANT pentru înregistarea pacienţilor în Registrul Naţional de Transplant. Agenţia Naţională de Transplant a adus explicaţii privind înscrierea pacienţilor pe listele de aşteptare şi va reveni cu explicaţii mai ample, ca de fiecare dată, într-un comunicat de presă separat.
Ministrul Sănătății, Dr Victor Costache, prezent la Conferința de presă, a reiterat importanța acordată în mandatul său activității de transplant. „Una din prioritățile acestui mandat în Ministerul Sănătății este de a revigora și a dezvolta și mai mult activitatea de transplant din România. Suntem în Europa și trebuie să aducem activitatea de transplant la un nivel european, cu care să ne mândrim, sper, la anul, în conferința care va urma”, a spus oficialul român care a invitat conducerea ANT și delegații străini la consultări în cursul zilei de astăzi. Aplicarea strategiei Ministerului Sănătăţii de dezvoltare a activităţii de transplant în România prevede creşterea numărului de donatori prin implementarea Programului Naţional de Transplant în toate spitalele judeţene de urgenţă din ţară, acreditarea unităţilor sanitare pentru activitatea de prelevare organe, ţesuturi şi/sau celule şi instruirea personalului medical în această activitate. Reorganizarea Agenției de Transplant are în vedere, de asemenea, perfectarea procedurilor existente și creșterea gradului de încredere al pacienților privind eforturile corpului medical de a salva vieți.
Xenotransplantul transgenic este o procedură care revoluționează medicina. Se cresc organe umane în corpurile gazdă ale animalelor.
Moartea unui adolescent de 14 ani din Iași a însemnat o șansă la viață pentru 5 pacienți.
Cum se poate crește numărul de donatori de organe și care este problema României în ceea ce privește transplantul de organe.
Primul transplant de trahee din lume s-a realizat în SUA, la o fostă asistentă socială.
Trei români au fost salvați printr-un transplant datorită generozității unei familii din Bulgaria, care și-a pierdut o rudă.
Transplantul hepatic în cazul copilei de 5 ani, diagosticată cu boala Wilson și insuficiență hepatică, realizat cu succes.
Transplant de inimă reușit la Los Angeles în condiții dramatice și în ciuda tuturor piedicilor întâmpinate.
Doi români care făceau dializă de câțiva ani au primit o a doua șansă la viață.
