Prof. dr. Alina Tănase, reputat medic hematolog de la Institutul Clinic Fundeni ne-a vorbit despre terapiile celulare, dar și despre riscurile la care sunt supuși cei care apelează la acest gen de...
Prof. dr. Alina Tănase, reputat medic hematolog de la Institutul Clinic Fundeni a precizat, în exclusivitate, pentru Academia de Sănătate de la DC Medical care sunt riscurile unui autotransplant medular, dar și cum decurge perioada de după acesta.
”Sunt riscurile obișnuite ale chimioterapiei. Sunt exacerbate, pentru că vorbim de o chimioterapie cu doză mai mare. Și atunci, este o perioadă în care pacientul intră în aplazie, asta înseamnă că numărul de leucocite scade foarte mult, până la zero, sunt multe cazuri în care avem zile întregi în care nu decelăm niciun leucocit în hemoleucogramă, iar asta înseamnă că pacientul are o capacitate de apărare foarte redusă.
Trombocitele, de asemenea, și ele scad foarte mult, chiar spre zero, iar capacitatea pacientului de a-și menține o coagulare normală este afectată.
Complicațiile derivă din această perioadă de aplazie severă, fie că vorbim de infecții, de orice fel, bacteriene, virale, fungice, sau tulburări de coagulare.
Cu siguranță că o categorie importantă de complicații sunt cele toxice. Evident pacientul trebuie să suporte doza aceasta mare de chimioterapie și nu am menționat că această doză este calculată la limita toxicității organelor vitale.
Studiile sunt făcute pe această combinație de chimioterapie cât organismul să reziste din punct de vedere al funcției hepatice, al funcției renale, cardiace.
Nu ne mai interesează funcția hematologică pentru că pe aceasta o refacem cu celulele stem.
Dar complicațiile toxice pot să apară, mucozita este una dintre cele mai frecvente complicații și pacientul o percepe poate cel mai greu, fiindcă în momentul în care se distruge mucoasa tubului digestiv și apare durerea și apare incapacitatea de a mânca normal, uneori și de a înghiți sau vorbi normal.
Atunci este o perioadă foarte grea care necesită suport intens, medical, până când pacientul începe să își refacă hematopoieza și când ajung în sângele periferic aceste leucocite care ne ajută să refacem toate mucoasele și să pacientul să își reia viața normală”, a explicat dr. Alina Tănase, la Academia de Sănătate.
”Evaluarea după autotransplant, în mod standard, se face după ziua 100, când vorbim de o evaluare imagistică, dacă este vorba despre un limfom, și cel ai frecvent indicația este de PET-CT, pentru a stabili exact răspunsul post-autotransplant.
Dacă vorbim de mielom multiplu, atunci avem analize specifice pentru această boală.
După evaluarea de 100 de zile există categorii de pacienți care au nevoie de întreținere și, de foarte multe ori, pacienții cu mielom multiplu primesc terapie cu Lenalidomină pentru întreținere, pacienții cu Boala Hodgkin, dacă au intrat cu factor de pronostic negativ în transplant primesc Brentuximab, de întreținere sau pot pur și simplu să fie monitorizați, la început din 3 în 3 luni, apoi din 6 în 6 luni și apoi anual, pentru a verifica foarte strict reapariția vreunui semn de boală”, a mai precizat medicul.
Vezi mai multe în video:
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
