Când este fizioterapia o greșeală majoră în cazul herniei de disc și de ce unele cazuri devin urgențe neurochirurgicale de maximă importanță.
Tratamentul herniei de disc nu urmează întotdeauna aceeași schemă clasică bazată pe repaus, gimnastică medicală și antiinflamatoare. Deși majoritatea pacienților speră să evite sala de operație prin metode conservatoare, există momente critice în care fizioterapia nu doar că este inutilă, dar poate deveni extrem de periculoasă.
Medicul primar neurochirurg Vadim Palii explică unde se trage linia roșie între recuperarea medicală și urgența chirurgicală absolută.
Diferența dintre o recuperare completă și un deficit motor permanent se măsoară adesea în ore. Atunci când hernia comprimă sever structurile nervoase, abordarea conservatoare iese complet din discuție.
"Depinde de manifestările clinice ale pacientului. Dacă pacientul dezvoltă brusc o pareză sau un sindrom de coadă de cal, atunci nu mai stăm să încercăm tratamente conservatoare, intervenția trebuie făcută rapid, pentru că timpul este esențial", a explicat dr. Vadim Palii, medic primar neurochirurgie la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Nerespectarea acestui protocol medical lasă consecințe pe viață. Pierderea forței într-un membru inferior reprezintă un semnal major de alarmă.
"Sunt urgențe chirurgicale, iar orice zi pierdută poate lăsa pacientul cu sechele uneori destul de grave. De exemplu, dacă un pacient observă că nu poate mișca un picior, nu poate sta pe vârfuri sau pe călcâie, atunci nu mai este o situație de amânare sau de trimis inițial în toate direcțiile", a explicat dr. Vadim Palii, medic primar neurochirurgie la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Traseul standard al unui pacient începe în cabinetul de medicină de familie. Totuși, în prezența deficitelor neurologice, acest traseu trebuie scurtat drastic. Medicul de familie are datoria să recunoască urgența și să nu temporizeze cazul prin recomandări de kinetoterapie.
"În mod normal, pacientul contactează medicul de familie, însă ideea este că medicul de familie, când observă semne de pareză, nu mai stă la discuții și nu mai recomandă inițial fizioterapie, kinetoterapie sau alte proceduri de acest tip. Pacientul trebuie trimis direct la specialist, investigat de urgență și evaluat pentru o posibilă intervenție chirurgicală cât mai rapidă", a explicat dr. Vadim Palii, medic primar neurochirurgie la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Chirurgia spinală a evoluat semnificativ, iar tehnicile moderne permit incizii minime și distrucții tisulare reduse. Cu toate acestea, anatomia fiecărei hernii și severitatea compresiei dictează tehnica potrivită. Nu orice pacient are indicație pentru o procedură minim invazivă.
"Metodele minim invazive au, evident, un beneficiu pentru pacient: recuperare mai rapidă și un stres chirurgical mai redus. Totuși, există situații în care este necesară intervenția chirurgicală clasică, deschisă.
Depinde de patologia pacientului. Dacă vorbim despre o hernie banală, în mod normal aceasta poate fi tratată prin metode minim invazive. Dacă însă discutăm despre o patologie tumorală, atunci nu mai este întotdeauna loc pentru abord minim invaziv.
Metodele trebuie adaptate de chirurg în funcție de nevoile pacientului. Scopul este să tratăm pacientul, nu să realizăm o incizie cât mai mică sau un act tehnic "ideal" doar din punct de vedere estetic.
Evoluția chirurgiei din ultimii ani este spectaculoasă, cu tendința clară de a reduce trauma operatorie. Din acest motiv, pacienții se mobilizează la câteva ore postoperator și, de regulă, a doua zi pot merge acasă, în funcție de patologie.
", a explicat dr. Vadim Palii, medic primar neurochirurgie la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
