Cei nevăzuți – pacienții cu HIV/SIDA, victimele nedorite ale pandemiei de COVID-19

Pandemia de COVID-19 pune la grea încercare întregul sistem românesc de sănătate, iar ratele mari de cazuri zilnice au efecte colaterale mai puțin discutate în spațiul public. O categorie afectată grav de contextul pandemic o reprezintă cei peste 17.000 de pacienții cu HIV/SIDA din România. Pe tot parcursul anului 2021 și cu precădere în aceste zile, accesul lor la servicii medicale este limitat semnificativ.

Astfel, în prezent, spitalele de boli infecțioase sunt destinate exclusiv pacienților cu COVID-19, iar internările celor care suferă de HIV/SIDA au devenit imposibile. Din această cauză, rata internărilor a scăzut în 2021 cu 80% (potrivit unui studiu al Observatorul Român de Sănătate). Astfel, situația celor cu problemele grave de sănătate generate de această infecție a devenit dramatică.

Toate aceste provocări vin în contextul în care pacienții cu HIV/SIDA au mai suferit încă o lovitură: pe parcursul anului 2021 au avut loc multiple întreruperi ale eliberării tratamentului în mai multe spitale din țară, din cauza alocării bugetare insuficiente. Astfel, bugetul aferent Programului național de prevenire, supraveghere și control al infecției cu HIV/SIDA a înregistrat o diminuare istorică cu 54,8% în anul 2021 față de 2020, nefiind sustenabil până la finalul acestui an, raportat la nevoia clinică a pacienților. Nu numai internările și tratamentele au fost afectate, ci și prevenția: conform datelor Uniunii Naționale a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), testarea HIV a scăzut la mai puțin de 50% față de perioada de dinainte de pandemie.

În acest context, Point Public Affairs, cu sprijinul MSD România, derulează proiectului “Cei Nevăzuți”, un proiect de conștientizare care are ca scop să identifice problemele cu care se confruntă persoanele cu HIV/SIDA și, în egală măsură, să identifice soluții de remediere, alături de organizații de pacienți, comunitate medicală, experți în sănătate publică, decidenți și autorități publice locale. Proiectul a început cu o evaluare a Planului Național Strategic pentru Controlul și Prevenția HIV/SIDA, care nu a mai fost actualizat de 11 ani. Datele acestei analize, coroborate cu experiențele ultimilor ani în managementului HIV/SIDA în România, au stat la baza unei serii de dezbateri organizate pe parcursul anului 2021 în București, Constanța și Târgu Mureș.  În cadrul dezbaterilor, o serie de probleme a apărut în mod recurent, indiferent de regiunea pe care se concentra discuția – accesul limitat la tratament și servicii medicale, imposibilitatea asigurării tratamentului pe o perioadă mai mare de timp (ex: 2-3 luni), alocarea bugetară fragmentată și lipsa predictibilității finanțării, lipsa unor servicii de ambulatoriu performante în teritoriu, lipsa serviciilor de prevenție, lipsa unor campanii susținute de testare, cât și a unor campanii de educare & informare.

În cadrul celor 3 dezbateri, au fost identificate și un pachet de soluții pentru rezolvarea problemelor de mai sus, precum: actualizarea eficientă a Planul Național Strategic HIV/SIDA, pentru a răspunde noilor provocări, cu atât mai mult în context pandemic; posibilitatea tratamentului la domiciliu sau prin telemedicină; creșterea capacității altor specialități medicale pentru a putea prelua pacienți cu HIV/SIDA; asigurarea unor echipe multidisciplinare, prin reorganizarea centrelor regionale astfel încât să ofere pacienților servicii medicale dedicate în ambulatoriile de specialitate; înființarea unor secții dedicate îngrijirii pacienților cu HIV/SIDA; introducerea unor navigatori de pacienți; pregătirea unor ghiduri privind managementul pacientului cu HIV/SIDA în contextul pandemic; extinderea centrelor de diagnostic, testare și tratament la nivel național; alocare bugetară corespunzătoare astfel încât să nu mai existe sincope în finanțarea PNS dedicat; menținerea unei alocări bugetare la nivelul anului 2019; acordarea de personalitate juridică pentru centrele regionale prin care se implementează PNS, astfel încât să poată avea control în gestionarea finanțelor; reorganizarea centrelor regionale astfel încât să ofere pacienților servicii medicale dedicate în ambulatoriile de specialitate; introducerea în legislație a unor prevederi care să îi aibă în vedere și pe pacienții la risc de infectare; menținerea programelor profilactice în coordonarea Ministerului Sănătății și transferarea pacienților aflați deja sub tratament în programele desfășurate de CNAS; alocare bugetară corespunzătoare pentru mediatizarea programelor, cât și pentru campanii publice de educare & informare, inclusiv în rândul părinților și copiilor; diversificarea măsurilor de prevenție și introducerea lor în Programul Național de Prevenție; extinderea testării obligatorii la gravide pentru limitarea transmiterii infecției pe vertical; implicarea asistenților medicali comunitari și a mediatorilor sanitari; desfășurarea unor campanii de educare & informare; screening proactiv pe mai multe categorii vulnerabile, în funcție de comportamentul și specificul fiecărei categorii.

La finalul proiectului, după 6 luni de consultări complexe cu toți actorii implicați în ecosistemul HIV/SIDA din România, toate aceste probleme și posibile soluții au fost aduse la cunoștința membrilor  Comisiei de Sănătate din Senatul României.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2022 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0