Propunerea legislativă depusă la Camera Deputaților vizează modificarea și completarea Legii nr.95/2006 în sensul reorganizării Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ca instituție autonomă, dar sub control parlamentar, după modelul Curții de Conturi a României, a arătat deputatul dr Florin Buicu, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.
„CNAS reprezintă toți asigurații din România. Reprezentarea parlamentară (a tuturor partidelor) și aprobarea bugetului CNAS separat de bugetul național determină transparentizarea cheltuirii fondurilor de asigurari de Sănătate, utilizarea sumelor cuvenite pentru Sănătate, continuitate și predictibilitate a contractului cadru și normelor de aplicare ale acestuia pe o perioada mai lungă decât un ciclu politic”, a declarat dr Florin Buicu, pentru DC Medical.
În fundamentarea proiectului legislativ, autorul arată și motivele pentru care crede că CNAS trebuie trecut sub control parlamentar:
CONTROLUL BANILOR CHELTUIȚI ÎN SĂNĂTATE: Modificările și completările preconizate în proiect vizează consolidarea transparenței decizionale în cheltuirea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, constituirea surselor de venit și alocarea sumelor pe categorii de asistență medicală și în cadrul programelor de sănătate.
CONTINUITATE LA CONDUCEREA CNAS: Schimbările dese ale conducătorilor Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au dus la incoerența în timp a deciziilor. Pe parcursul a 22 de ani, de la înființarea și organizarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, au fost schimbați un număr de 20 de președinți.
CONTINUITATE: Lipsa de predictibilitate a făcut imposibilă abordarea, pe termen mediu și lung, a unor politici privind introducerea unor servicii medicale și medicamente în decontarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Contractul-cadru este aprobat pe o perioadă scurtă de timp, respectiv de 2 ani. Prezenta inițiativă legislativă permite stabilizarea unor principii solide privitoare la sistemul de asigurări sociale de sănătate, pe perioade de timp mai lungi, precum și alocări multianuale de fonduri.
Cum ar urma să fie condusă CNAS
Pentru a asigura flexibilitatea și operativitatea organelor de conducere ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, proiectul propune recompunerea consiliului de administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care ar urma să cuprindă: un președinte, doi vicepreședinți și 12 membrii, cu un mandat de 9 ani, și care să fie numiți de către Parlamentul României.
Cei 12 membri ai consiliului de administrație trebuie să respecte, din punct de vedere numeric și structural, activitățile curente ce se desfășoară la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, după cum urmează:
1. Asistența medicală primară;
2. Asistența medicală de urgență și de prim ajutor calificat;
3. Asistența medicală ambulatorie de specialitate;
4. Asistența medicală spitalicească;
5. Programele naționale de sănătate;
6. Medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale și alte mijloace terapeutice;
7. Servicii medicale de îngrijiri la domiciliu și alte servicii speciale;
8. Servicii medicale acordate asiguraților pe teritoriul altor state;
9. Evaluarea tehnologiilor medicale;
10. Finanțarea serviciilor medicale, a medicamentelor și dispozitivelor medicale;
11. Gestionarea și administrarea fondului;
12. Sistemul informatic unic integrat.
Membrii consiliului de administrație ar urma să fie independenți în exercitarea mandatului. Aceștia vor fi demnitari de stat și vor fi supuși incompatibilităților prevăzute de legea pentru judecători. Mandatul nu poate fi prelungit sau reînnoit, se specifică în motivația proiectului.
„Consiliul de administrație elaborează statutul propriu al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care se aprobă de către Parlamentul României, precum și statutul-cadru al caselor de asigurări. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate prezintă, anual, în fața Parlamentului României, activitățile realizate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cu privire la serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale furnizate asiguraților, inclusiv cele din programele naționale de sănătate curative, contractarea, decontarea și finanțarea acestora în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și execuția bugetului”, se mai arată în motivație.
Proiectul a fost depus la Camera Deputaților, iar Senatul este for decizional.
