Infecția cu coronavirus va fi combătută prin vaccinare, folosind practic sistemul imunitar specific, dobândit, al organismului. Acesta este un sistem dobândit în timpul vieții, după ce organismul a venit deja în prealabil în contact cu agenți patogeni patogen.
Acest mecanism specific de apărare este orientat către fiecare agent patogen în parte, care este identificat prin antigeni specifici, iar pentru distrugerea acestuia fiind produși anticorpi. Acest sistem de apărare molecular este susținut de celulele limfocite de tip „T” și „B”, de mai mlte tipuri fiecare, care au și capacitatea de reține, de memora caracterele agentului patogen, putându-l recunoaște la un contact ulerior și putând reproduce reacția de apărare.
Ce folosesc vaccinurile și cum produc reacția imunitară
Vaccinurile produse de Moderna și de consorțiul Pfizer & BioNTech nu se bazează, însă, pe virus ca atare, ci pe o parte din el, exact aceea care-l face reconoscibil și care-l ajută să se lege de celule și să le infecteze.
Virusul SARS-CoV-2 - noul coronavirus - este acoperit cu proteine (care arată ca niște țepi) pe care le folosește pentru a intra în celulele umane. Aceste proteine spike, cum sunt numite, reprezintă o țintă bună pentru potențialele vaccinuri și tratamente, pentru că fără ele virusul nu se poate lega de o celulă, , notează BioNTech.
Așa cum spuneam, cele două vaccinuri dezvoltate de Moderna și de consorțiul Pfizer & BioNTech se bazează pe instrucțiunile genetice ale virusului pentru construirea acestor proteine spike.
Astfel, pe scurt, celule din sistemului imunitar care întâlnesc moleculele de ARNm introduse în organism prin vaccin, citesc instrucțiunile aduse de acestea și produc o versiune inofensivă a unei proteine spike țintă sau a unui imunogen, care se așează pe surafața lor, în formă de țepi, și care activează răspunsul imun al organismului împotriva coronavirusului SARS-CoV-2 atunci când acesta apare.
Atunci când celulele ajutătoare T (helper T-cell) întâlnesc aceste fragmente de pe suprafața coronavirusului, declanșează alarma și ajută alte celule să combată infecția.
Fabricarea de anticorpi
Celulele B sunt cele care reacționează la fragmentele de proteine de pe suprafața celulelor „vaccinate”. Câteva dintre celulele B pot fi capabile să se fixeze pe proteinele spike. Dacă aceste celule B sunt apoi activate (alarmate) de celulele T, ele vor începe să prolifereze și să producă anticorpi care vizează proteina spike a coronavirusului.
Oprirea virusului
Anticorpii se pot fixa pe vârfurile coronavirusului, pot marca virusul pentru distrugere și pot preveni infecția blocând atașarea acestuia de alte celule. Celulele care prezintă antigen pot activa, de asemenea, un alt tip de celulă imună numită „celulă T ucigașă” (killer T-cell) care caută, găsesc și distrug orice celule infectate cu coronavirus care afișează fragmente de proteine spike pe suprafețele lor.
Imunitatea
Vaccinul Pfizer-BioNTech necesită două injecții, administrate la distanță de 21 de zile, pentru armarea sistemului imunitar suficient de tgare încât să poată combate coronavirusul. Dar, deoarece vaccinul este atât de nou, cercetătorii nu știu cât timp ar putea dura protecția acestuia – imunitatea dată de el.
Este posibil ca în lunile de după vaccinare, numărul anticorpilor și al celulelor T ucigașe să scadă. Dar sistemul imunitar conține, de asemenea, celule speciale numite celule B de memorie și celule T de memorie, care ar putea păstra informații despre coronavirus timp de ani sau chiar decenii, arată News York Times.
După ce declanșează răspunsul imun în organism, „bulele” de ARNm introduse prin vaccin sunt distruse de celule, fără a lăsa urme permanente.
De ce e greu de transportat
Molecula de ARNm este fragilă, însă, și ar fi descompusă în bucăți de enzimele noastre naturale dacă ar fi injectată direct în organism. Pentru a le proteja, Pfizer și BioNTech au învelit acest ARNm în bule uleioase din nanoparticule lipidice.
Dar, tot datorită fragilității lor, moleculele de ARNm se distrug rapid și la temperatura camerei. De aceea, Pfizer construiește containere speciale cu gheață uscată, senzori termici și trackere GPS pentru a se asigura că vaccinurile pot fi transportate la -70-80 de grade, pentru a rămâne viabile, mai precizează sursa citată.
