Imunoglobulina a fost printre temele unei dezbateri desfășurate la Parlament. Reprezentanta unei asociații de pacienți a declarat că accesul la acest produs farmaceutic va fi tot mai greu.
Vicepreşedintele Asociaţiei Române a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare, Otilia Stângă, a declarat, în cadrul unei dezbateri, că în jurul anului 2025, unul din trei pacienţi care are nevoie de imunoglobulină nu va putea să aibă acces la aceasta.
"La nivel mondial, consumul de imunoglobulină a crescut constant atât din cauza descoperirii de noi pacienţi, cât şi datorită creşterii numărului de afecţiuni în care este imunoglobulină folosită. Se preconizează că în jurul anului 2025, unul din trei pacienţi care are nevoie de imunoglobulină nu va putea să aibă acces la aceasta din cauza materiei prime, care este plasma umană colectată de la donatori. (...) Mulţi pacienţi, mai ales adulţii, primesc doze sub necesarul de care au nevoie", a afirmat reprezentantul asociaţiei în cadrul dezbaterii, desfăşurată la Parlament, citează agerpres.ro.
Potrivit acesteia, consumul minim anual recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii este de 65 de grame la mia de locuitori pe an, iar în România s-a folosit în ultimii ani o medie de 5 grame la mia de locuitori.
"Este o diferenţă uriaşă. Media europeană se situează undeva la 80 de grame. Şi nu vorbim de Statele Unite, unde avem peste 270 de grame. În afara faptului că România nu oferă materie primă pentru fabricarea de imunoglobulină, o altă cauză ce conduce la neacordarea tratamentului sau la subdozarea acestuia este - aşa cum ştim cu toţii - alocarea de fonduri insuficiente pentru achiziţia de medicamente. (...) Dorinţa noastră este ca şi pacienţii români să beneficieze de tratament cu imunoglobulină în doze corecte şi la timp, aşa cum se întâmplă în restul Europei. (...) Ne dorim ca şi în România să se colecteze plasmă în vederea fabricării de medicamente, întrucât aceasta este singura soluţie pe termen mediu şi lung de a asigura accesul pacienţilor români la tratament", a subliniat Stângă.
OMS arată printr-un studiu că inegalităţile sociale reprezintă peste 50% din factorii care determină starea de sănătate.
Circa 12.600 de candidați s-au înscris la examenul de rezidențiat organizat duminică, 21 noiembrie.
De ce să alegem asigurările medicale complementare. Ce trebuie să știm despre beneficiile acestora.
Ce sunt și care e diferența dintre CAS și CASS.
Care sunt serviciile medicale de care vor putea beneficia persoanele fără asigurare medicală, în ce condiții și care e diferența dintre asigurați și neasigurați.
Noi servicii medicale sunt decontate, pentru gravide și lăuze. Vezi lista completă, publicată de CNAS.
Iată lista serviciilor medicale gratuite de care beneficiază românii care nu plătesc asigurare de sănătate la stat.
Contractul-cadrul a fost prelungit până la jumătatea anului. Forma viitorului contract-cadrul va fi finalizată până la 1 iulie.
Începând cu 1 aprilie medicii de familie pot acorda mai multe mai multe servicii la domiciliile pacienților.
