Centrul Operațional de Coordonare a devenit funcțional în această dimineață. Este vorba despre unitatea care stabilește în timp operativ legătura cu direcțiile de sănătate publică și unitățile...
Centrul Operațional de Coordonare a devenit funcțional în această dimineață. Este unitatea care stabilește în timp operativ legătura cu direcțiile de sănătate publică și unitățile sanitare aparținând Ministerului Sănătății, pentru identificarea în timp real a situațiilor de risc asociate infecției cu coronavirus COVID 19 și pentru stabilirea măsurilor ce se impun. „Centrul Operațional ne va furniza situația la zi toate informațiile utile și vitale pentru stabilirea măsurilor corecte pentru fazele epidemice în care ne aflăm. Vom cunoaște stocurile de medicamente, echipamente medicale și dezinfectanți existente la nivel național în spitale, numărul cadrelor medicale implicate în acțiunile pe care le derulăm pentru limitarea răspândirii infecției, numărul paturilor libere în secțiile de boli infecțioase și ATI, astfel încât să putem acționa coordonat”, a declarat ministrul Victor Costache, care a fost în această dimineață în Centrul de Coordonare și a susținut o videoconferință cu cei implicați.
Tot cu această ocazie ministrul Costache a prezentat Planul de măsuri pentru pregătirea spitalelor, in contextul actual COVID-19. Astfel, în perioada următoare, în spitalele coordonate de Ministerul Sănătății vor fi limitate internările programate, în raport cu gradul de ocupare al paturilor ( inclusiv paturi ATI) și evolutia epidemiologica locală. În funcție de dinamica situației se va putea decide chiar interzicerea internărilor programate. Spitalele vor raporta zilnic în sistemul electronic centralizat al Centrului de coordonare situația ocupării paturilor. Această măsură se impune atât pentru a asigura capacitatea de preluare a cazurilor de către spitale, cât și pentru gestionarea corectă și eficientă a resurselor materiale și umane. Se va asigura o comunicare publică adecvată pentru ca, în această perioadă, publicul să se adreseze spitalelor doar pentru situații de urgență.
Se urmărește evitarea aglomerărilor în unitățile sanitare. De asemenea, s-a stabilit o rețea suport pentru spitalele de boli infecțioase. Astfel, în funcție de contagiozitatea cazurilor non-coronavirus se vor stabili spitalele de suport, în care să fie transferați pacienți din Spitalul de Boli Infecțioase.
Într-o primă fază, se recomandă ca spitalele de suport sa nu fie reprezentate de spitalele importante de urgență din zona, care pot asigura asistenta medicala pentru celelalte urgente medico-chirurgicale. Pot fi incluse in reteaua de Spitale de suport si spitale din alte judete preponderent cele cu Sectii de Boli Infectioase, precum si spitalele din alte retele, decat ale Ministerului Sanatatii ( Ministerul Transporturilor, Ministerul Apararii Nationale, Spitale Private). În Planul MS mai sunt prevăzute și măsuri pentru cazul extinderii crizei si depasirii capacitatii Spitalelor de Boli Infectioase, dar și reglementari cu privire la utilizarea echipamentelor de protectie.
Ce sunt și care e diferența dintre CAS și CASS.
CNAS anunță că pacienții au acces mai facil la servicii de medicină fizică și de reabilitare
Cât costă o asigurare de sănătate la stat și cât costă o asigurare de sănătate privată, în România, în 2023.
Colegiul Medicilor Stomatologi spune că dintr-un total de aproximativ 25.000 de medici, doar 5.976 au contracte cu CNAS.
Premierul Marcel Ciolacu a numit un nou șef la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
OMS arată printr-un studiu că inegalităţile sociale reprezintă peste 50% din factorii care determină starea de sănătate.
Unde se pierd cele mai multe fonduri din sistemul de Sănătate. Patriciu Achimaș Cadariu, despre exemplul Germaniei.
Circa 12.600 de candidați s-au înscris la examenul de rezidențiat organizat duminică, 21 noiembrie.
