Un studiu dat publicității de Federația „Solidaritatea Sanitară” arată că exodul medicilor și asistentelor nu este influențat de creșterea salariilor de bază, măsură implementată în mod...
„Creșterea salariilor de bază ale medicilor și asistentelor medicale are un impact pozitiv restrâns asupra tendinței de migrație, cu mult mai mic decât cel estimat. Impactul optim a fost ratat din cauza distorsiunilor pe care legea salarizării le-a introdus în sistemul de sănătate. Cel mai relevant aspect îl constituie procentul pe care-l are tendința de migrație asupra medicilor – categoria care a beneficiat de cele mai mare creșteri ale veniturilor salariale”, se arată în comunicatul Federației „Solidaritatea Sanitară”.
Concluziile provin din studiul „Influența calității vieții profesionale asupra tendinței de migrare pentru muncă a personalului din sănătate”, desfășurat de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea”, în perioada 12-18 septembrie 2018, pe un eșantion de 1.253 de salariați din sectorul de sănătate. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile profesionale medici și asistente medicale.
Intenția de migrație
Din studiu reiese că aproximativ 78% dintre respondenți (83,7% dintre medici și 74,4% dintre asistente medicale) au indicat că au luat în considerare posibilitatea de a migra pentru muncă. Circa 26% dintre medici și circa 19% dintre asistentele medicale au indicat că au lucrat anterior în străinătate pe perioade variabile de timp.
Intenția clară de a migra pentru muncă este situată la nivelul a 24% dintre medici și 19% dintre asistente medicale. 17% dintre respondenți au indicat că sunt hotărâți și foarte hotărâți să-și caute un loc de muncă în străinătate.
Specialitățile cu procentele cele mai mari de salariați care au indicat hotărârea de a migra sunt următoarele:
- ATI 6,46%
- Chirurgie 5,44%
- UPU 4,08%
- Pediatrie 3,06%
- Radiologie 1,70%
- Oncologie 1,36%
Exodul medicilor și asistentelor medicale: cauzele fenomenului și soluții
Din perspectiva factorilor locali (tip push) care influențează/determină decizia de a migra, distribuția răspunsurilor - date de toți subiecții - pentru cele mai importante variabile este următoarea:
- Condițiile de lucru din unitățile sanitare românești: 23,62%;
- Condițiile de viață/civilizație din România: 21,95%;
- Nemulțumirea față de venitul actual: 19,15%;
- Dificultățile de realizare profesională în România: 10,3%.
În privința factorilor externi (pull) care influențează/determină decizia de a migra, respectiv atrag specialiștii din sănătate să lucreze în alte state distribuția răspunsurilor - date de toți subiecții - pentru cele mai importante variabile este următoarea:
- Condițiile de viață mai bune din țara de destinație (nivelul de civilizație): 26,34%;
- Veniturile salariale mai mari: 21,31%;
- Respectul de care se bucură profesioniștii: 19,79%;
- Condițiile de lucru mai bune: 15,48%.
În domeniul schimbărilor care ar putea reduce tendința de migrație îmbunătățirea condițiilor de muncă este soluția indicată de numărul cel mai mare de respondenți (56%) – dintre cei care intenționează să plece - ca măsură ce ar putea determina renunțarea la intenția de a migra, urmată de creșterea veniturilor salariale (44%).
Concluzii
Studiul indică faptul că veniturile salariale actuale nu se situează pe primul loc al factorilor care contribuie la reținerea salariaților în țară, acesta fiind ocupat de obligațiile de familie. Dacă ținem cont de acest răspuns cea mai eficientă abordare pare să fie cea privitoare la armonizarea vieții profesionale cu viața de familie.
Un număr însemnat de medici reclamă condițiile inadecvate de muncă, lipsa dotărilor necesare pentru tratarea pacienților și supraîncărcarea cu sarcini de serviciu în contextul lipsei de personal sunt frecvent invocate.
Federația „Solidaritatea Sanitară” afirmă că „Există instrumente care pot reduce impactul migrației, dar care nu sunt utilizate. Cel mai evident aspect îl constituie mulțimea intervențiilor pozitive, în favoarea creșterii calității vieții profesionale a salariaților din sănătate și a scăderii tendinței de migrație, pe care le permit negocierile colective, respectiv Contractul colectiv de muncă la nivel de sector. Deși negocierea și încheierea unui contract colectiv de muncă la nivel de sector a fost asumată prin Acordul cu Guvernul, această obligație nu a fost îndeplinită nici până la ora actuală”.
Începând cu 1 aprilie medicii de familie pot acorda mai multe mai multe servicii la domiciliile pacienților.
Cât costă o asigurare de sănătate la stat și cât costă o asigurare de sănătate privată, în România, în 2023.
Lista serviciilor medicale gratuite pentru persoanele de peste 40 de ani. Andrei Baciu, despre ce analize se recomandă după 40 de ani.
Circa 12.600 de candidați s-au înscris la examenul de rezidențiat organizat duminică, 21 noiembrie.
De ce să alegem asigurările medicale complementare. Ce trebuie să știm despre beneficiile acestora.
Colegiul Medicilor Stomatologi spune că dintr-un total de aproximativ 25.000 de medici, doar 5.976 au contracte cu CNAS.
Adio card de sănătate și buletin simplu, adio rețete și hârnii. Când apare cardul electronic.
Cardul european de sănătate: ce este, la ce te ajută și cum se obţine documentul. Descarcă cererea de aici.
Care sunt serviciile medicale de care vor putea beneficia persoanele fără asigurare medicală, în ce condiții și care e diferența dintre asigurați și neasigurați.
OMS arată printr-un studiu că inegalităţile sociale reprezintă peste 50% din factorii care determină starea de sănătate.
Unde se pierd cele mai multe fonduri din sistemul de Sănătate. Patriciu Achimaș Cadariu, despre exemplul Germaniei.
