Obiectul din bucătărie care poate ascunde milioane de bacterii. Nu miroase și pare perfect curat

Ce trebuie să știi

• Cercetătorii au analizat trei bacterii care provoacă frecvent toxiinfecții alimentare.
• Microorganismele au supraviețuit în bureții de bucătărie cel puțin 14 zile.
• Lipsa mirosului neplăcut nu înseamnă că buretele este sigur.
• Specialiștii recomandă înlocuirea frecventă a bureților și dezinfectarea lor cu apă de peste 70°C.

Un burete de bucătărie care pare curat poate găzdui bacterii precum E. coli, Salmonella și Staphylococcus aureus, chiar dacă nu miroase și nu prezintă urme vizibile de murdărie. Un nou studiu realizat în Germania arată că aceste microorganisme pot supraviețui cel puțin 14 zile în interiorul buretelui.

Cercetătorii descriu buretele de bucătărie drept un „rezervor ideal pentru agenți patogeni”, deoarece structura sa poroasă și umezeala constantă oferă condiții excelente pentru supraviețuirea microorganismelor.

De ce este buretele de bucătărie un mediu ideal pentru bacterii?

Cercetătorii de la Institutul Federal German pentru Evaluarea Riscurilor (BfR) au studiat comportamentul bacteriilor Escherichia coli (E. coli), Salmonella Enteritidis și Staphylococcus aureus în bureții utilizați la spălarea vaselor.

Rezultatele studiului publicat în Science Direct au arătat că aceste bacterii se adaptează rapid la structura poroasă și umedă a buretelui. Chiar dacă numărul inițial de microorganisme este redus, ele se multiplică până la formarea unor colonii stabile care persistă timp de cel puțin 14 zile.

Mai mult, uscarea buretelui nu elimină bacteriile, ceea ce demonstrează rezistența acestora în mediul din bucătărie.

De ce nu funcționează testul mirosului?

Mulți oameni decid să schimbe buretele atunci când acesta capătă un miros neplăcut sau un aspect murdar. Cercetătorii spun că această metodă este înșelătoare.

Analizele microbiologice, secvențierea ADN și microscopia confocală au arătat că bureții contaminați nu prezentau modificări vizibile. Ei nu aveau miros neplăcut și nici un aspect gras sau murdar, deși încărcătura bacteriană era ridicată.

Acest lucru înseamnă că un burete care pare curat poate transfera bacterii pe farfurii, pahare, tacâmuri sau tocătoare.

Cine prezintă cel mai mare risc?

Autorii studiului atrag atenția că nu este posibil să se stabilească exact dacă nivelul bacteriilor dintr-un burete produce întotdeauna îmbolnăvire, deoarece riscul depinde de cantitatea de microorganisme și de starea de sănătate a fiecărei persoane.

Totuși, expunerea poate avea consecințe mai grave pentru:

• copiii mici;
• persoanele vârstnice;
• pacienții cu boli cronice;
• persoanele cu sistem imunitar slăbit.

Președintele BfR, Andreas Hensel, subliniază că numeroase toxiinfecții alimentare apar chiar în locuințe și pot avea evoluții severe în cazul persoanelor vulnerabile.

Cum reduci riscul de contaminare?

Specialiștii nu recomandă renunțarea la bureții de bucătărie, ci utilizarea lor corectă.

Printre recomandări se numără:

• schimbarea regulată a buretelui;
• aruncarea imediată a buretelui care a intrat în contact cu sucul provenit din carne crudă;
• dezinfectarea buretelui timp de cel puțin două minute în apă cu temperatură de peste 70°C;
• păstrarea buretelui cât mai uscat între utilizări.

Ce alte locuri din bucătărie ascund bacterii?

Studiul atrage atenția că buretele nu reprezintă singura sursă de contaminare.

Chiuveta și robinetul se numără printre suprafețele cu cea mai mare încărcătură bacteriană din locuință. Specialiștii recomandă evitarea lăsării vaselor murdare în apă peste noapte, deoarece acest obicei favorizează dezvoltarea bacteriilor și crește riscul contaminării încrucișate.

Ce arată concluziile studiului?

Autorii concluzionează că aspectul și mirosul buretelui nu oferă informații despre gradul real de contaminare. Înlocuirea periodică și igienizarea corectă reprezintă cele mai eficiente măsuri pentru reducerea expunerii la bacterii care pot provoca toxiinfecții alimentare.