Ai făcut analizele, fierul este în limite normale, dar feritina a ieșit scăzută? Cele două rezultate nu se contrazic. Fierul seric arată cât fier circulă în sânge la momentul recoltării, în timp ce feritina oferă informații despre rezervele de fier.
Fierul seric normal nu exclude deficitul de fier. Pentru diagnostic sunt importante în special feritina și, în anumite situații, saturația transferinei.
Poți avea deficit de fier fără anemie. Organismul își poate consuma rezervele înainte ca hemoglobina să scadă.
O feritină scăzută este un semnal important. Un review publicat în Blood Reviews în 2025 arată că feritina serică este cel mai specific test de rutină pentru identificarea deficitului de fier.
Nu există un singur prag valabil pentru toată lumea. Inflamația poate modifica feritina, iar interpretarea trebuie făcută împreună cu celelalte analize și cu starea pacientului.
Este una dintre situațiile care pot crea confuzie atunci când primești rezultatele analizelor.
Fierul seric reprezintă fierul care circulă în sânge în momentul recoltării. Valoarea sa nu spune însă singură cât de mari sunt rezervele de fier ale organismului.
Feritina este o proteină implicată în stocarea fierului și este utilizată ca marker al rezervelor de fier. Tocmai de aceea, este posibil ca fierul din sânge să fie încă în intervalul considerat normal, în timp ce depozitele de fier s-au redus.
Un review amplu publicat în JAMA în mai 2025 explică faptul că deficitul absolut de fier începe prin scăderea rezervelor de fier și poate evolua ulterior către anemia feriprivă. Autorii subliniază că diagnosticul deficitului de fier se bazează pe feritină și/sau saturația transferinei, nu pe fierul seric luat izolat.
Cu alte cuvinte, un rezultat normal al fierului seric nu este suficient pentru a spune că organismul are rezerve suficiente de fier.
Aici apare una dintre cele mai importante diferențe dintre deficitul de fier și anemia feriprivă.
Într-o primă etapă, organismul poate începe să își consume depozitele de fier, dar să reușească încă să mențină producția de hemoglobină. În acest caz, hemoglobina poate fi normală.
Dacă deficitul continuă, rezervele se epuizează progresiv, iar producerea hemoglobinei poate fi afectată. În acel moment poate apărea anemia feriprivă.
Recomandările European Hematology Association publicate în 2024 tratează separat deficitul de fier și anemia feriprivă și subliniază că deficitul de fier reprezintă reducerea rezervelor totale de fier ale organismului, care poate preceda anemia.
Așadar, „nu am anemie” și „nu am deficit de fier” nu înseamnă același lucru.
Aici lucrurile sunt mai nuanțate decât pare.
Review-ul JAMA din 2025 menționează că, la adulții fără afecțiuni inflamatorii, o feritină sub aproximativ 30 ng/mL este în mod obișnuit sugestivă pentru deficit de fier. În schimb, interpretarea devine mai dificilă atunci când există inflamație.
De altfel, un studiu publicat în JAMA Internal Medicine în 2025 a analizat tocmai problema pragurilor de feritină și a arătat cât de mult se poate schimba numărul persoanelor considerate cu deficit de fier în funcție de pragul utilizat: cercetătorii au comparat praguri de 15, 30 și 45 ng/mL.
Asta înseamnă că nu este corect să privim o valoare de feritină ca pe un verdict universal, fără să ținem cont de context.
Cu cât feritina este mai mică, cu atât suspiciunea de deficit de fier este mai puternică, însă interpretarea rezultatului trebuie făcută împreună cu hemograma, simptomele și celelalte teste relevante.
Feritina are o particularitate importantă: este și proteină de fază acută.
Asta înseamnă că nivelul ei poate crește în timpul inflamației sau al unor boli cronice, chiar dacă organismul nu are suficiente rezerve de fier.
Review-ul publicat în Blood Reviews în 2025 atrage atenția exact asupra acestei probleme: interpretarea analizelor pentru fier poate fi dificilă deoarece metabolismul fierului este dinamic, iar inflamația poate influența rezultatele. Autorii consideră feritina serică cel mai specific test de rutină pentru deficitul de fier, dar subliniază că rezultatul trebuie interpretat în context.
Partea interesantă este că o feritină mică este mult mai ușor de interpretat decât una normală sau crescută în prezența inflamației. Potrivit review-ului din 2025, o valoare scăzută a feritinei oferă un indiciu clar pentru deficitul de fier, în timp ce o valoare normală sau crescută poate necesita o evaluare mai atentă dacă există inflamație.
Deficitul de fier nu înseamnă automat că o persoană va avea simptome. Unele persoane pot să nu simtă nimic, mai ales în stadiile inițiale.
Totuși, review-ul JAMA din 2025 menționează printre manifestările posibile oboseala, dificultățile de concentrare, intoleranța la efort, amețeala, sindromul picioarelor neliniștite și pica, dorința neobișnuită de a consuma lucruri care nu sunt alimente, precum gheața. Severitatea simptomelor diferă de la o persoană la alta.
Important: aceste simptome nu sunt specifice deficitului de fier. Oboseala, de exemplu, poate avea numeroase alte cauze.
Un rezultat scăzut nu răspunde singur la întrebarea „de ce am deficit de fier?”.
Potrivit review-ului JAMA din 2025 și recomandărilor EHA din 2024, printre cauzele importante se numără:
pierderile de sânge, inclusiv menstruațiile abundente;
sângerările digestive;
aportul insuficient de fier;
absorbția redusă a fierului;
anumite boli digestive;
necesarul crescut de fier, de exemplu în timpul sarcinii.
De aceea, simpla creștere a feritinei cu un supliment nu reprezintă întotdeauna rezolvarea problemei. Trebuie căutată și cauza pentru care rezervele de fier au ajuns scăzute.
Când există suspiciunea unui deficit de fier, medicul poate analiza mai multe rezultate împreună.
Printre cele importante se află:
Review-ul JAMA din 2025 menționează că deficitul de fier poate fi diagnosticat prin feritină scăzută și, în anumite situații, printr-o saturație a transferinei sub 20%.
Iar recomandările EHA din 2024 includ feritina și TSAT printre markerii importanți utilizați în evaluarea deficitului de fier.
Dacă fierul seric este normal, dar feritina este scăzută, rezultatele pot fi perfect compatibile.
Imaginează-ți organismul ca pe o casă cu un rezervor de apă. Fierul seric arată mai degrabă ce se află în sistem în acel moment, în timp ce feritina oferă informații despre depozit.
Poți avea încă suficient fier disponibil pentru nevoile imediate, dar depozitul să fie aproape gol.
Tocmai de aceea, cercetările recente insistă asupra unei idei importante: deficitul de fier trebuie căutat și diagnosticat înainte ca situația să ajungă neapărat la anemie. Review-ul JAMA din 2025 estimează că deficitul absolut de fier afectează aproximativ 2 miliarde de persoane la nivel mondial și poate exista cu sau fără anemie.
O feritină scăzută nu trebuie ignorată doar pentru că fierul seric și hemoglobina sunt încă normale. În același timp, rezultatul nu înseamnă automat că este nevoie de suplimente luate fără recomandare medicală.
Ideea esențială este că fierul seric, feritina și hemoglobina măsoară lucruri diferite. De aceea, un rezultat „normal” la una dintre analize nu îl anulează pe celălalt.
Când feritina este scăzută, următorul pas este să se stabilească dacă există într-adevăr un deficit de fier și, mai ales, de ce au scăzut rezervele organismului. Literatura medicală recentă recomandă tocmai această abordare: interpretarea analizelor în ansamblu și investigarea cauzei, nu doar corectarea unei singure valori.
Surse științifice:
Auerbach M, DeLoughery TG, Tirnauer JS. Iron Deficiency in Adults: A Review. JAMA. 2025;333(20):1813-1823. DOI: 10.1001/jama.2025.0452.
Old tests and new paradigms: How to interpret iron studies and related biomarkers for the diagnosis of iron deficiency in adults. Blood Reviews. 2025;74:101337. DOI: 10.1016/j.blre.2025.101337.
Iolascon A, et al. Recommendations for diagnosis, treatment, and prevention of iron deficiency and iron deficiency anemia. HemaSphere. 2024;8(7). DOI: 10.1002/hem3.108.
Al Ta’ani O, et al. Diagnostic Serum Ferritin Thresholds and Prevalence of Iron Deficiency Anemia. JAMA Internal Medicine. 2025;185(10):1284-1285. DOI: 10.1001/jamainternmed.2025.2311.
