Medicii au înaintat 10 revendicări Guvernului. Aflați care sunt acestea

Prima revendicare a Solidarității Sanitare este legată de plata orelor de gardă la tariful orar al normei de bază pentru gărzile suplimentare/aferente CIM-ului suplimentar, aceasta fiind obligatorie.

În opinia medicilor, orice abatere de la această regulă deschide atât posibilitatea unui conflict colectiv de muncă cât și pe cea a renunțării la efectuarea gărzilor. Tot legat de gărzi medicii susțin că au dreptul la sporul de noapte pentru garda obligatorie.

,,Deși aceasta este un drept recunoscut pentru toți salariații, în cazul medicilor unitățile sanitare refuză în mod ilegal acordarea lui", afirmă liderii sindicatului.

O altă solicitare este cea legată de dreptul medicului de-a alege dacă lucrează sau nu după gardă, singura excepție constituind-o garda obligatorie. Un alt drept pe care și-l cer medicii este acela de a nu mai efectua gărzi în situațiile în care decid astfel.

Medicii vor sporuri în funcție de complexitatea intervențiilor

La ora actuală se constată o nefirească diferențiere a acordării sporurilor între minim și maxim în funcție de subordonarea unităților sanitare, susțin sindicaliștii.

Conform acestora, cea mai mare parte a medicilor care lucrează în spitalele aflate în subordinea consiliilor locale au sporurile pentru condiții de muncă mai mari față de marea majoritate a medicilor care lucrează în spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătății, lipsind diferențierea firească în funcție de complexitatea cazurilor tratate.

Spre exemplu, un medic care lucrează într-un institut clinic are sporul pentru condiții de muncă la minim în timp ce un medic din aceeași specializare care lucrează într-un spital neclinic poate avea același spor la un nivel mult mai mare (uneori chiar la nivel maxim). Prin urmare, cer acordarea sporurilor pentru condiții de muncă între minim și maxim proporțional cu nivelul de complexitate al intervențiilor, respectiv cu locul în care se află fiecare spital în ierarhia spitalelor publice.

Medicii cer stoparea externalizării riscurilor practicată de unitățile private de sănătate pe seama spitalelor public, spunând că în momentul de față pacienții tratați inițial în spitalele private și care, în cazul evoluțiilor nefavorabile, sunt transferați în spitalele publice, fără ca unitatea privată să suporte costurile aferente tratamentului ulterior, încărcând astfel spitalele publice cu costuri suplimentare.

,,În toate cazurile de acest tip spitalele private trebuie să suporte costurile integrale ale tratamentului pacienților, asumându-și astfel și riscurile odată cu beneficiile", spune Solidaritatea Sanitară.

Finanțare separată pentru sistemul privat față de cel public

,,Având în vedere sumele tot mai mari contractate de unitățile sanitare private cu Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) în condițiile menținerii adresabilității și cazuisticii cu care se confruntă spitalele publice, este evident că această măsură nu are consecințe asupra stării de sănătate a pacienților asigurați în sistemul public proporționale cu costurile. Suplimentar, unitățile sanitare private sunt avantajate pe piața serviciilor medicale față de cele publice atât prin posibilitatea de a-și selecta pacienții (alegându-i pe „cei mai rentabili financiar", respectiv pe cei care au o probabilitate mai mică de-a dezvolta complicații medicale ce impun costuri suplimentare) cât și prin posibilitatea dublei finanțări pentru același pacient (pentru același serviciu medical unitățile private încasează sume atât de la FNUASS cât și în mod direct de la pacienți). În aceste condiții considerăm necesară separarea sistemului privat de cel public inclusiv din punctul de vedere al finanțării, contractarea cu FNUASS trebuind să fie accesibilă doar unităților sanitare publice", este revendicarea medicilor sindicaliști.

Ei își doresc ca pentru perioada anterioară anului 2016, legea pensiilor să recunoască gărzile ca stagiu de cotizare suplimentar, respectiv vechime în muncă suplimentară normei de bază. Efectul acestor măsuri trebuie să-l constituie posibilitatea reducerii vârstei standard de pensionare proporțional cu stagiul de cotizare suplimentar/vechimea în muncă suplimentară.

,,Legea pensiilor trebuie să asigure introducerea echității în sistemul de pensii de stat prin luarea în considerare în calculul stagiului de cotizare a întregului timp de lucru al salariaților, inclusiv a celui corespunzător normelor prin cumul".

De asemenea, mai vor aplicarea principiului timp lucrat - timp pontat pentru toate situațiile în care medicii lucrează suplimentar, conform drepturilor câștigate în anul 2016, prin aplicarea prevederilor OMS 870/2004 (modificat și completat).

O altă revendicare a Departamentul de Medici al Solidarității Sanitare este renunțarea la mistificarea salariilor medicilor. Sindicaliștii spun că deși medicii din unitățile sanitare publice au beneficiat de o creștere semnificativă a salariului de bază brut începând cu 1 martie 2018, aceasta nu este însă la nivelul celei afirmate public, mai ales că pentru majoritatea medicilor creșterea salariilor de bază a fost dublată de scăderea sporurilor pentru condiții de muncă (uneori și a celor pentru gărzi).

,,Discursul politicienilor pe tema veniturilor medicilor este plin de mistificări, cea mai comună eroare intenționată constituind-o ratarea faptului că este vorba de venitul pentru două contracte de muncă (echivalentul a 1,5 norme în medie), nu pentru unul singur. Pentru a înțelege această mistificare cel mai ușor este să-i indicăm natura printr-o comparație: este ca și cum am considera că salariul minim brut actual este de 2850 lei".

Potrivit sindicaliștilor, toate revendicările sunt pentru îmbunătățirea situației medicilor și a pacienților.