După ce s-a văzut temporar cu hățurile în mână, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a afirmat din nou că toate spitalele din România ar trebui coordonate de instituția pe care o conduce. ...
Pe perioada stării de urgență din mai, de la începutul pandemiei, Ministerul Sănătății, la cârma căruia se află Nelu Tătaru, a preluat coordonarea tuturor spitalelor din România. Practic, a fost pentru prima dată când s-a revenit, sub o formă restrânsă, ce-i drept, la situația de dinainte de descentralizarea unităților sanitare, decisă și executată de Guvernul Emil Boc acum zece ani. Nelu Tătaru și-a exercitat, de altfel, din plin funcția de „conducător suprem” al spitalelor, schimbând conducerile mai multor unități medicale, când acelea s-au dovedit depășite.
Dar dreptul de a conduce toate spitalele din România la avut doar pe perioada stării de urgență, și a prelungirii ei. Acum nu-l mai are, și se pare că regretă asta.
„Păstrarea unei coordonări la nivelul MS asupra unităților medicale rămâne esențială”, a spus ministrul Nelu Tătaru, la o întâlnire pe marginea Sănătății, organizată de PNL.
Demnitarul este foarte nemulțumit de conducerile unităților sanitare, despre care spune că în proporție de 80% nu corespund cerințelor și stării actuale.
„Repetam de multe ori în primele luni de pandemie că 80% din managementele spitalelor nu corespund, mențin aceeași opinie și o adaptez și Bucureștiului. Cred că o patologie, o pandemie, un moment destul de greu, medical vorbind, dar trebuie să ne schimbe și o optică. (...) Speranța este ca în opt-zece luni să putem prezenta Parlamentului o lege a reformei în sănătate. Ați putut vedea că orice lege am încercat să o trimitem în Parlament a ieșit pe cealaltă parte complet modificată și contestată tot de cei care au modificat-o”, a spus Tătaru.
În începutul lunii iulie, ministrul explica și cum ar vrea să conducă spitalele: el să decidă conducerea, autoritățile locale să plătească funcționarea.
„Să preia coordonarea strict medicală. Subordonarea ordonatorilor de credite rămâne autorităţilor locale. Condiţia este ca noi să avem un management, o conduită şi o coordonare medicală centralizată pentru a putea desfăşura o activitate medicală şi de calitate, dar şi complexă (...) Dacă în această pandemie nu aveam coordonarea, nu puteam, oricât aş fi mers eu pe fiecare spital, să aduc modificări acelui management şi gândiţi-vă că au fost focare importante”, arăta el, conform newsbv.ro, la o conferință ținută la Mioveni.
Care sunt serviciile medicale de care vor putea beneficia persoanele fără asigurare medicală, în ce condiții și care e diferența dintre asigurați și neasigurați.
Ce decizie a luat CNAS, în premieră pentru România.
Începând cu 1 aprilie medicii de familie pot acorda mai multe mai multe servicii la domiciliile pacienților.
Circa 12.600 de candidați s-au înscris la examenul de rezidențiat organizat duminică, 21 noiembrie.
