Parchetul General s-a autosesizat din oficiu și anchetează persoanele, OFICIALE, care au divulgat presei o hotărâre înainte ca ea să fie paraftă. Procurorii au preluat și cazul polițistului pensionar...
Biroul de informare și relații publice al Parchetului General a anunțat că:
1. La data de 10 martie 2020, procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-au sesizat din oficiu cu privire la comiterea infracțiunii de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, faptă prev. de art. 304 alin. (1) din Codul Penal, ca urmare a apariției în mass-media a unor informații referitoare la conținutul Hotărârii nr. 8 din data de 9 martie 2020, emisă de Ministerul Afacerilor Interne-Departamentul pentru Situații de Urgență, informații a căror transmitere a creat o stare de panică și confuzie la nivel național, în contextul creșterii răspândirii virusului Covid-19 pe teritoriul României.
În fapt, în cursul zilei de 9 martie 2020, în intervalul orar 13:00-14:35, în timp ce la sediul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) - Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a avut loc ședința Grupului de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României au fost divulgate, fără drept, în spațiul public, informații confidențiale care erau în curs de analizare și aprobare de către acest grup de specialiști din cadrul MAI-DSU.
Astfel, la momentul divulgării, Hotărârea nr. 8 din data de 9.03.2020 nu prezenta forma finală, cu toate modificările adoptate ulterior, și nu era aprobată de către Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU), în conformitate cu prevederile art. 8 ind. 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, care s-a întrunit în ședință la orele 16:00, fiind afectat modul de comunicare a unor informații corecte și asumate de către instituțiile publice abilitate să facă astfel de comunicări, astfel încât să nu se creeze stare de panică și confuzie la nivel național în contextul creșterii răspândirii virusului COVID-19 pe teritoriul României.
2. Totodată, informăm că în cursul zilei de astăzi, 12 martie 2020, prin ordonanța procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost preluat dosarul înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București cu privire la comiterea infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, prev. de art. 352 din Codul Penal, constând în aceea că o persoană, infectată cu Covid-19 și internată la Spitalul de urgență „Dr. Dimitrie Gerota", nu a anunțat autoritățile că a efectuat deplasări în afara țării și cu privire la destinația avută. Întrucât nu a luat măsuri de autoizolare la domiciliu și a intrat în contact cu mai multe persoane, unele dintre acestea au fost la rândul lor infectate cu acest virus.
Colegiul Medicilor Stomatologi spune că dintr-un total de aproximativ 25.000 de medici, doar 5.976 au contracte cu CNAS.
Începând cu 1 aprilie medicii de familie pot acorda mai multe mai multe servicii la domiciliile pacienților.
Ce decizie a luat CNAS, în premieră pentru România.
Condițiile în care asigurații pot beneficia de vaccinuri pe bază de prescripție electronică utilizată în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Cât costă o asigurare de sănătate la stat și cât costă o asigurare de sănătate privată, în România, în 2023.
CNAS, noutăți în finanțarea serviciilor de asistență medicală.
De ce să alegem asigurările medicale complementare. Ce trebuie să știm despre beneficiile acestora.
