Premierul Ludovic Orban a cerut Ministerului Sănătății să găsească, până în ianuarie, o soluție pentru sistemul de clawback pentru medicamentele generice și inovative.
Premierul Ludovic Orban a cerut vineri seara, la ședința de Guvern, conducerii Ministerului Sănătății să vină în prima parte a lunii ianuarie cu o soluție pentru sistemul de clawback pentru medicamentele generice și inovative, el subliniind că nivelul de 30% stabilit pentru această taxă pune o presiune uriașă asupra agenților privați care aduc pe piață medicamentele.
Solicitarea premierului a venit în contextul în care în ședința de Guvern a fost aprobat, la cererea secretarului de stat Horațiu Moldovan din Ministerul Sănătății (MS), un proiect de OUG care mărește plafonul pentru medicamente compensate și gratuite prin indexarea în funcție de rata inflației, pe trimestrul IV.
„(Proiectul de OUG n.red.) nu reglementează o diferențiere a clawback/ului între medicamente generice și inovative. Știți că am discutat acest subiect pentru că este clar că mecanismul acesta de clawback pune o presiune uriașă în special asupra medicamentelor generice, care sunt medicamentele cele mai folosite în tratamente, și dacă nu creăm o plafonare, de exemplu pentru inovative, în cuprinsul acestui plafon stabilit, riscăm să ducă clawback-ul la puncte în care practic se întâmplă ceea ce se întâmplă de ani zile, adică se retrag medicamente de pe piață pentru că nicio companie nu mai poate suporta la nesfârșit un clawback care am înțeles că este de 30%. Deci e inadmisibil, acuma vă spun sincer, gândiți-vă ce companie din lumea asta acceptă să lucreze în pierdere sau să accepte să suporte un clawback de 30%", a afirmat premierul.
El l-a întrebat pe secretarul de stat dacă această creșterea plafonului cu indexarea în funcție de rata inflației „cât de cât mai creează o respirație, are ca efect o reducere a clawback-ului", iar acesta i-a răspuns că va permite păstrarea în piață a unor medicamente care acum sunt „absolut necesare".
„Bine, dar solicitarea mea este să faceți o analiză extrem de serioasă și să îmi veniți în prima parte a lunii ianuarie cu o soluție legată de sistemul de clawback pentru generice versus pentru inovative", a mai spus șeful Guvernului, citat de Agerpres.
Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) a solicitat, pe 3 decembrie, Guvernului să abroge Ordonanța 77/2011 privind taxa clawback.
„Fabricile de medicamente din România sunt ținta unor interese care, prin manipularea 'taxei clawback', urmăresc închiderea lor și dispariția acestui sector strategic din România. Solicităm Guvernului Orban să își asume răspunderea și să abroge imediat OUG 77/2011, totodată să implice serviciile statului român pentru urmărirea și stoparea fenomenului dispariției medicamentelor românești", se arată într-un comunicat al PRIMER.
Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România - care reunește 19 situri de fabricație din țară - atrage atenția asupra „deteriorării competitivității" fabricilor de medicamente care au o cotă de piață de sub 4% și creștere de sub 2%, în condițiile în care importurile de medicamente cresc cu peste 20%.
„Stagnarea evoluției producătorilor de medicamente din România este efectul fiscalității paradoxale generate de 'taxa clawback', care s-a dublat în ultimii 4 ani, obligând site-urile de fabricație din țară să plătească bani pentru venituri realizate de alți jucători din piața farmaceutică", afirmă Dragoș Damian, director executiv la PRIMER, citat în comunicat.
Conform sursei citate, în condițiile în care acest segment economic face obiectul unor "reglementări absurde, care denaturează competiția liberă", producătorii de medicamente nu pot să se dezvolte, trebuind să elimine medicamente din portofoliu și să se orienteze tot mai mult către producția de lohn.
Ministrul Sănătății, Victor Costache, a declarat pe 5 decembrie că taxa clawback a fost un instrument foarte rigid, care a taxat fără discernământ toate tipurile de medicamente, dar că se lucrează pentru reducerea presiunii asupra industriei medicamentelor, astfel încât românii să aibă acces la tratamentele de care beneficiază și ceilalți pacienți europeni.
Victor Costache a mai menționat că trebuie aplicate măsurile "de bun-simț" pe care le cere industria medicamentului și se va găsi o soluție la actuala criză a medicamentelor.
Adio card de sănătate și buletin simplu, adio rețete și hârnii. Când apare cardul electronic.
Ce sunt și care e diferența dintre CAS și CASS.
CNAS, noutăți în finanțarea serviciilor de asistență medicală.
Cât costă o asigurare de sănătate la stat și cât costă o asigurare de sănătate privată, în România, în 2023.
Ce decizie a luat CNAS, în premieră pentru România.
