Peste 1.500 de persoane cu dizabilități psiho-sociale mor în România anual, în instituțiile publice de sănătate mintală, unde ar trebui să fie ocrotite.
Peste 1.500 de persoane cu dizabilități psiho-sociale mor, anual, în România, deși se află în instituţiile publice de sănătate mintală şi protecţie a persoanelor cu dizabilităţi.
Potrivit unul comunicat al Centrului de Resurse Juridice (CRJ) însă, la nivelul Ministerului Sănătăţii nu există informaţii despre cauzele şi numărul deceselor).
„Din datele colectate de CRJ a reieşit că în România mor anual peste 1.500 de persoane cu dizabilităţi psihosociale aflate în instituţiile publice de sănătate mintală şi protecţie a persoanelor cu dizabilităţi. Dintre acestea, aproximativ 500 au decedat în spitale şi secţii de psihiatrie în perioada cuprinsă între septembrie 2017 şi septembrie 2018. Cu toate acestea, informaţii despre cauzele şi numărul deceselor nu există la nivelul Ministerului Sănătăţii. Nu există informaţii centralizate, publice, defalcate despre numărul persoanelor internate, perioada de internare, numărul internărilor nevoluntare sau a celor voluntare, diagnostic, tratament şi personal medical, psihologi şi asistenţi sociali”, se arată în comunicatul citat de agerpres.ro.
De asemena, în document sunt prezentate o serie de date cuprinse într-un raport de monitorizare realizat la Spitalul de Psihiatrie Săpoca.
„În perioada de timp vizată, la Spitalul de Psihiatrie Săpoca şi pentru măsuri de siguranţă (...) au decedat 17 persoane, printre care şi un bărbat în vârstă de 45 de ani (asfixie mecanică produsă prin spânzurare). 64 de persoane au fost internate nevoluntar; dintre acestea, doar 14 au fost confirmate de o instanţă de judecată, pentru ceilalţi spitalul de psihiatrie considerând că 'nu este cazul' să sesizeze internarea nevoluntară, obligaţie prevăzută de legea sănătăţii mintale; într-un singur caz a fost exercitat recursul împotriva hotărârii de internare nevoluntară, pacientul în vârstă de 31 de ani fiind internat de 1.270 zile la momentul colectării datelor”, se precizează în comunicat.
Conform aceleiaşi surse, în Spitalul de Psihiatrie Săpoca se aflau, la momentul colectării datelor, 259 de aşa-numite „cazuri sociale”, pacienţi pentru care este necesară identificarea unei măsuri de ocrotire în familie sau în comunitate. În lipsa acesteia, ei rămân internaţi pe o perioadă nelimitată. Dintre aceştia, 81 erau internaţi de peste 10 ani.
CRJ reaminteşte că înurmă cu 15 ani, la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare din judeţul Dolj, în 2004, într-un interval de trei săptămâni, au decedat 18 pacienţi din cauza scăderii rapide în greutate şi hipotermiei.
CRJ solicită ministrului Sănătăţii ca, în colaborarea cu ministrul Muncii, ministrul Justiţiei şi cu procurorul general, să se asigure că măsurile concrete pe care le va dispune vor conduce la respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilităţi psihosociale.
O altă solicitare vizează asigurarea posibilităţii organizaţiilor neguvernamentale independente de a vizita neîngrădit, cu respectarea regulamentelor interioare, orice unitate unde sunt îngrijite persoane cu afecţiuni sau dizabilităţi psihice, psihosociale/intelectuale, copii, tineri sau adulţi.
Lista serviciilor medicale gratuite pentru persoanele de peste 40 de ani. Andrei Baciu, despre ce analize se recomandă după 40 de ani.
CNAS, schimbare importantă de la 1 martie.
Colegiul Medicilor Stomatologi spune că dintr-un total de aproximativ 25.000 de medici, doar 5.976 au contracte cu CNAS.
În ce constă birocratizarea medicilor de familie. Punctul din PNRR care poate rezolva o mare problemă a sistemului.
Care sunt serviciile medicale de care vor putea beneficia persoanele fără asigurare medicală, în ce condiții și care e diferența dintre asigurați și neasigurați.
Contractul-cadrul a fost prelungit până la jumătatea anului. Forma viitorului contract-cadrul va fi finalizată până la 1 iulie.
Unde se pierd cele mai multe fonduri din sistemul de Sănătate. Patriciu Achimaș Cadariu, despre exemplul Germaniei.
