Dr Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a explicat la Interviurile DC News și DC Medical pe ce direcții se merge în modificarea taxei clawback.
În România, industria farmaceutică duce o dublă povară: are o taxă clawback de circa 30%, cea mai mare taxă impusă pe vreun domeniu în țara noastră, și mai are și un preț impus al medicamentelor, de către stat, care este cel mai mic dintr-un grup de 12 țări de referință, a arătat jurnalistul Val Vâlcu, la Interviurile DC News și DC Medical.
Consecința acestei duble poveri este aceea că, din România, doar în ultimii ani au dispărut circa 2.000 de medicamente, a recunoscut secretarul de stat Andrei Baciu. De aceea, pe lângă modificările preconizate de Ordonanța pentru prețurile medicamentelor, actualul Guvern se gândește și la modificarea formulei de calcul a taxei clawback.
Doar că aceasta, spune secretarul de stat, trebuie făcută luând în considerare faptul că banii strânși din această taxă sunt extrem de importanți la bugetul medicamentelor și, că atâta timp cât alocarea bugetară pentru Sănătate nu trece de 5% din PIB, banii aceștia sunt vitali pentru sistem.
„Ce s-a făcut până în momentul de față, s-a făcut o analiză foarte serioasă, care a cuprins atât Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, reprezentanții Guvernului și, cel mai important, reprezentanți ai Ministerului de Finanțe, pentru că problema este mai degrabă una financiară, decât medicală. (...) Vedeți aceasta este poate provocarea cea mai importantă, provocare financiară cu privire la reverberațiile oricărei modificări de conformație pe care o faci cu privire la această taxă clawback. (...) S-au găsit trei variante, trei opțiuni care au fost analizate și lucrurile sunt într-o etapă finală de analiză pe cele trei soluții identificate. S-a lucrat tot la fel, într-o manieră transparentă, cu tot ce înseamnă Asociații de pacienți, reprezentanți ai Industriei (de medicamente, n.r.), tocmai pentru a găsi o formulă sustenabilă, astfel încât să crească accesul pacienților din România la terapii", a dezvăluit dr Andrei Baciu, la DC News și DC Medical.
Secretarul de stat nu a putut preciza însă dacă vreuna dintre aceste variante va fi adoptată pentru trimestrul următor, întrucât, a explicat el, și situația politică din acest moment nu permite adoptarea unei astfel de măsuri.
„Lucrurile sunt așa cum v-am spus într-o etapă finală, ne așteptăm la o decizie în cel mai scurt timp. (...) (Ordonanța de urgență necesară, n.r.) este o altă dimensiune care face lucrurile puțin mai dificile. Și în ideea în care s-a identificat o formulă fezabilă și sustenabilă, mai este și această dinamică politică, să spunem, care nu ajută implementarea măsurilor din Sistemul de Sănătate, a măsurilor generale, sociale, financiare, de oricare fel, cu atât mai cu cât vorbim de o chestiune importantă, voluminoasă", a spus Andrei Baciu.
S-ar putea să fie nevoie de o rectificare bugetară, în caz că taxa clawback scade, pentru că va trebui de undeva acoperită diferența care va fi la încasări.
„Trebuie să ne gândim puțin mai complex decât atât, pentru că lucrurile sunt mai complexe. O modificare a taxei clawback trebuie să o faci tocmai în ideea în care crește accesibilitatea pacienților și să scazi în primul rând retragerea moleculelor de pe piață. Însă orice fel de modificare pe care o vei face, va produce o schimbare de conformație a întregii dimensiuni financiare a politicii medicamentului. Și din punctul acesta de vedere trebuie să te uiți puțin la toate implicațiile pe care o astfel de modificare o are cu privire la, nu știu, aspectele generale ale politicii medicamentului. Inclusiv va modifica și modul de calcul și politica prețului. (...) Sunt etapele importante, complementare, se completează dimensiunile una cu cealaltă. Însă, acum cea mai avansată este, evident, cea legată de această modificare a taxei clawback despre care v-am povestit, s-a lucrat deja de câteva luni de zile. Asta este cea mai avansată, este într-un stadiu final și așteptăm reacția partenerilor (sociali relevanți, n.r.)", a punctat secretarul de stat.
Cum face față statul român pandemiei cu noul coronavirus, de ce nu e bine să pleci acum în vacanță peste hotare și cum va fi modificat prețul la medicamente, vezi în video:
De ce să alegem asigurările medicale complementare. Ce trebuie să știm despre beneficiile acestora.
Cât costă o asigurare de sănătate la stat și cât costă o asigurare de sănătate privată, în România, în 2023.
Colegiul Medicilor Stomatologi spune că dintr-un total de aproximativ 25.000 de medici, doar 5.976 au contracte cu CNAS.
Circa 12.600 de candidați s-au înscris la examenul de rezidențiat organizat duminică, 21 noiembrie.
Care sunt serviciile medicale de care vor putea beneficia persoanele fără asigurare medicală, în ce condiții și care e diferența dintre asigurați și neasigurați.
CNAS anunță că pacienții au acces mai facil la servicii de medicină fizică și de reabilitare
Noi servicii medicale sunt decontate, pentru gravide și lăuze. Vezi lista completă, publicată de CNAS.
CNAS, schimbare importantă de la 1 martie.
