Poliartrita reumatoidă, boala autoimună în care durerea este provocată chiar de anticorpi

Anticorpii care există în articulații înainte de declanșarea artritei reumatoide pot provoca dureri, chiar și în absența artritei, spun cercetătorii de la Karolinska Institutet din Suedia.

Cercetătorii cred că descoperirea, care este publicată în Journal of Experimental Medicine, poate reprezenta un mecanism general în autoimunitate și că rezultatele pot facilita dezvoltarea de noi modalități de reducere a durerii non-inflamatorii cauzate de artrita reumatoidă și alte boli autoimune, porivit medicalxpress.com.

„Știm cu toții că inflamația este dureroasă”, spune Camilla Svensson, profesor la Departamentul de Fiziologie și Farmacologie, Karolinska Institutet. „Dar durerea poate apărea înainte de orice semn de inflamație în articulații și poate rămâne o problemă chiar și după ce s-a vindecat. Scopul nostru a fost de a găsi mecanisme posibile pentru a explica acest lucru”, a spus ea.

De ce apar durerile timpurii în poliartrita reumatoidă

Poliartrita reumatoidă este o boală autoimună care apare atunci când celulele imune atacă cartilajul și osul articulațiilor. Boala afectează aproximativ un procent din populația suedeză. Un simptom comun timpuriu este durerea articulară, dar chiar înainte de aceasta, organismul a început să producă anticorpi imuni împotriva proteinelor în articulație. Cercetătorii de la Karolinska Institutet au studiat acum modul în care acești autoanticorpi pot genera dureri.

După injectarea autoanticorpilor care leagă cartilajul la șoareci, care au servit drept model pentru poliartrita reumatoidă umană, cercetătorii au descoperit că șoarecii au devenit mai sensibili la durere, chiar înainte de a observa semne de inflamație la nivelul articulațiilor. Anticorpii care au fost proiectați să nu activeze celulele imune și să declanșeze inflamația au indus, de asemenea, comportament asemănător durerii la șoareci, sugerând o sensibilitate crescută a durerii la nivelul articulațiilor.

Cercetătorii au descoperit că anticorpii care au cauzat schimbarea comportamentală formează așa-numitele complexe imune, cuprinzând grupuri de anticorpi și proteine cartilaginoase în articulații. Aceste complexe activează celulele dureroase prin așa-numitele receptori Fc-gamma, pe care cercetătorii le-au descoperit că erau prezente în neuroni care receptează durerea din țesut.

Testele pe șoareci, relevante la om

„Atunci când au cultivat, de la șoareci, neuroni care receptează durerea, cercetătorii au descoperit că celulele au fost activate atunci când vine în contact cu complexele imune. Procesul a fost dependent de receptorii Fc-gamma din neuroni, dar nu de prezența celulelor imune. Anticorpii din complex pot acționa ca molecule generatoare de durere în sine, independent de activitatea celulelor imune”, a explicat  Camilla Svensson, unul dintre cei doi autori corespondenți.

"Anticorpii din aceste complexe imune pot activa neuronii durerii direct, și nu așa cum se credea anterior, ca urmare a inflamației distructive a articulațiilor", spune ea. Anticorpii pot afecta neuronii de durere, de asemenea, în afecțiuni fără nici o distrugere tisulara sau inflamație.

Desi studiul a fost efectuat la șoareci, cercetătorii arată că neuronii durerii la om, de asemenea, au receptori de anticorpi care funcționează similar cu cei pe care i-au găsit pe neuroni ce receptează durerea la șoareci, ceea ce îi face să creadă că descoperirile lor sunt, de asemenea, relevante pentru om.

Rezultatele pot explica simptomele durerii precoce la pacienții cu artrită reumatoidă.