Imunizarea nou-născuților împotriva unor boli grave s-ar putea face prin administrarea dozei la mamă, în timpul sarcinii. Cercetătorii analizează acum modul în care anticorpii sunt transferați de...
Vaccinarea este una dintre cele mai reușite intervenții în reducerea bolilor infecțioase la nivel mondial. Totuși, aceasta are încă o eficacitate limitată în protejarea unui grup de pacienți nou-născuți. Acum, un studiu realizat la Institutul Ragon al MGH, MIT și Harvard, a determinat modul în care imunitatea indusă de vaccinul la femeile gravide este transferată copilul, ceea ce are implicații în dezvoltarea vaccinurilor materne mai eficiente. Raportul va fi publicat în numărul din 27 iunie al Cell și este lansat online în premieră, scrie medicalxpress.com.
"Nou-nascuții ajung la lumina zilei cu sisteme noi de imunitate care, ca și copiii înșiși, trebuie să învețe să facă față atât microbilor utili cât și celor dăunători în mediul lor", spune Galit Alter, doctorand la Institutului Ragon și a Departamentului de Medicină din cadrul Spitalului General Massachusetts (MGH), co-autor principal al lucrării Cell.
"Pentru a ajuta sistemul imunitar nou-născut să învețe să facă diferența între prieten și dușman, mamele transferă anticorpi la sugari prin intermediul placentei. Regulile prin care placenta îndeplinește această funcție absolut esențială au fost necunoscute, dar, dacă sunt decodate, ar putea oferi cheia pentru a genera vaccinuri mai puternice pentru a proteja acești pacienți, care sut cei mai prețioși."
Deși anticorpii materni împotriva anumitor boli precum rujeola pot fi transferați de la mamă la copil, oferind o anumită protecție până când copilul este suficient de mare pentru vaccinarea individuală, anticorpii pentru alte boli grave precum poliomielita sunt transferați mai puțin eficient.
Pentru a investiga mecanismele prin care anticorpii sunt transferați de la mamă la copil, Alter și echipa ei, inclusiv co-autorul principal dr. Laura Riley, au folosit un instrument nou numit sistem de serologie, pentru a compara cantitatea și calitatea anticorpilor împotriva tusei convulsive în probele de sânge de la mame și de la cordoanele ombilicale care transportă sânge, nutrienți și factori imunici de la placentă la copil.
Cercetarea lor a arătat că placenta transmite sugarului anticorpi care activează celulele „ucigașe” naturale (NK), elemente cheie ale sistemului imunitar înnăscut. Deși câteva celule imune importante sunt prea imature la nou-născuți pentru a asigura o protecție eficientă, celulele NK se numără printre cele mai abundente și funcționale celule imune în primele zile de viață.
Echipa a descoperit o preferință similara pentru transferul placentar al anticorpilor NK-activatori împotriva virusului sincițial și gripei respiratorii, o boală comună a copilăriei, precum și caracteristicile anticorpilor identificate care par să reglementeze selecția placentară, caracteristici care ar putea fi încorporate în vaccinurile de generație următoare cu transfer de anticorpi îmbunătățit de la mamă la copil.
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
Această infecție banală macină creierul și poate duce la declanșarea bolii Alzheimer.
Un caz surprinzător de infecție apărut în Anglia fără legătură cu niciun alt caz. Care sunt riscurile de răspândire.
Boala fără un tratament specific pe care o poți face dacă ai avut COVID. Îți schimbă viața.
"Ne pregătim de o nouă PANDEMIE". Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Patru virusuri ne amenință sănătatea, iar medicii se tem de o nouă pandemie.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
