Imunizarea nou-născuților, prin administrarea dozei la mamă, în timpul sarcinii. Ar putea fi evitate boli grave
Imunizarea nou-născuților împotriva unor boli grave s-ar putea face prin administrarea dozei la mamă, în timpul sarcinii. Cercetătorii analizează acum modul în care anticorpii sunt transferați de...
Vaccinarea este una dintre cele mai reușite intervenții în reducerea bolilor infecțioase la nivel mondial. Totuși, aceasta are încă o eficacitate limitată în protejarea unui grup de pacienți nou-născuți. Acum, un studiu realizat la Institutul Ragon al MGH, MIT și Harvard, a determinat modul în care imunitatea indusă de vaccinul la femeile gravide este transferată copilul, ceea ce are implicații în dezvoltarea vaccinurilor materne mai eficiente. Raportul va fi publicat în numărul din 27 iunie al Cell și este lansat online în premieră, scrie medicalxpress.com.
"Nou-nascuții ajung la lumina zilei cu sisteme noi de imunitate care, ca și copiii înșiși, trebuie să învețe să facă față atât microbilor utili cât și celor dăunători în mediul lor", spune Galit Alter, doctorand la Institutului Ragon și a Departamentului de Medicină din cadrul Spitalului General Massachusetts (MGH), co-autor principal al lucrării Cell.
"Pentru a ajuta sistemul imunitar nou-născut să învețe să facă diferența între prieten și dușman, mamele transferă anticorpi la sugari prin intermediul placentei. Regulile prin care placenta îndeplinește această funcție absolut esențială au fost necunoscute, dar, dacă sunt decodate, ar putea oferi cheia pentru a genera vaccinuri mai puternice pentru a proteja acești pacienți, care sut cei mai prețioși."
Anticorpii materni sunt transferați prin placentă la copil
Deși anticorpii materni împotriva anumitor boli precum rujeola pot fi transferați de la mamă la copil, oferind o anumită protecție până când copilul este suficient de mare pentru vaccinarea individuală, anticorpii pentru alte boli grave precum poliomielita sunt transferați mai puțin eficient.
Pentru a investiga mecanismele prin care anticorpii sunt transferați de la mamă la copil, Alter și echipa ei, inclusiv co-autorul principal dr. Laura Riley, au folosit un instrument nou numit sistem de serologie, pentru a compara cantitatea și calitatea anticorpilor împotriva tusei convulsive în probele de sânge de la mame și de la cordoanele ombilicale care transportă sânge, nutrienți și factori imunici de la placentă la copil.
Cercetarea lor a arătat că placenta transmite sugarului anticorpi care activează celulele „ucigașe” naturale (NK), elemente cheie ale sistemului imunitar înnăscut. Deși câteva celule imune importante sunt prea imature la nou-născuți pentru a asigura o protecție eficientă, celulele NK se numără printre cele mai abundente și funcționale celule imune în primele zile de viață.
Echipa a descoperit o preferință similara pentru transferul placentar al anticorpilor NK-activatori împotriva virusului sincițial și gripei respiratorii, o boală comună a copilăriei, precum și caracteristicile anticorpilor identificate care par să reglementeze selecția placentară, caracteristici care ar putea fi încorporate în vaccinurile de generație următoare cu transfer de anticorpi îmbunătățit de la mamă la copil.
-
Avocado și ou, combinația nutritivă care îți transformă sănătatea07.11.2025, 14:23
-
-
-
-
Tusea post-COVID, legată de disfuncții neurologice. Ce rol are creierul în mecanismul tusei
Complicația bizară a COVID care persistă după ani de zile de la infectare îi alarmează pe medici.
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Infecția cu virusul H5N1: simptome clinice, risc zoonotic și potențial pandemic
"Ne pregătim de o nouă PANDEMIE". Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
Ruptura globulelor roșii, cauza blocajelor vasculare în COVID-19
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
EXCLUSIV Gripa, fatală. Dr. Adrian Marinescu, avertisment: Riscuri crescute. Forme severe
Superbacteriile, în creștere. Diabetul contribuie la evoluția rezistenței la antibiotice
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Un nou coronavirus, descoperit de medici. Medicii se tem de o nouă pandemie
Virusul care stârnește îngrijorare în Europa
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Ce este hepatita B: simptome, tratament. Dacă nu este eliminată de organism în șase luni, se transformă în boală cronică
Ce este hepatita B și ce simptome apar. Dacă nu este eliminată de organism în termen de șase luni, boala poate evolua spre forma sa cronică.
Eșecul aplicării strategiei de suprimare a COVID-19 în Marea Britanie. Implicații epidemiologice și lecții pentru viitoarele pandemii
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
Impactul ascuns al pandemiei. COVID-19 și schimbările dramatice în mortalitate
Focare de gripă aviară H5N1. Care sunt riscurile să se transmită la oameni
Creștere cu 21% a cazurilor de COVID-19 în România. 58 de noi infectări în ultima săptămână, inclusiv reinfectări
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Long-COVID: Boala care nu dispare
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
O nouă pandemie ne amenință. Medicii, îngrijorați
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
