Sunetele ambientale folosite pentru a adormi mai ușor, în special așa-numitul „zgomot roz”, ar putea să nu fie atât de inofensive pe cât se crede. Un nou studiu realizat de cercetători de la University of...
Sunetele ambientale folosite pentru a adormi mai ușor, în special așa-numitul „zgomot roz”, ar putea să nu fie atât de inofensive pe cât se crede. Un nou studiu realizat de cercetători de la University of Pennsylvania, împreună cu colaboratori din Europa și Canada, sugerează că acest tip de zgomot ar putea reduce calitatea somnului, în loc să o îmbunătățească.
Zgomotul roz face parte din categoria zgomotelor „broadband” – sunete continue distribuite pe o gamă largă de frecvențe. Cel mai cunoscut este zgomotul alb, folosit frecvent pentru a masca sunetele din mediul înconjurător sau țiuitul din urechi. Există însă și alte variante – zgomot brun, albastru sau roz – fiecare cu o distribuție diferită a intensității frecvențelor.
Zgomotul roz are o intensitate mai mare la frecvențe joase și este perceput ca fiind mai „moale” decât zgomotul alb, fiind adesea comparat cu sunetul ploii sau al unei cascade. Numeroase aplicații și dispozitive îl promovează ca ajutor pentru somn. Noile date pun însă sub semnul întrebării aceste beneficii.
Studiul a inclus 25 de adulți cu vârste între 21 și 41 de ani, fără tulburări de somn și fără obiceiul de a folosi sunete ambientale pentru a adormi. Participanții au petrecut șapte nopți consecutive într-un laborator de somn, unde au încercat să doarmă câte opt ore în condiții diferite, monitorizați constant.
După o noapte de acomodare în liniște, voluntarii au fost expuși pe rând la mai multe scenarii: zgomot ambiental (avioane, trafic, plâns de bebeluș), zgomot roz la 50 de decibeli, combinații între zgomot ambiental și zgomot roz, nopți complet liniștite sau nopți cu zgomot, dar folosind dopuri de urechi.
Pe lângă monitorizarea somnului, participanții au completat chestionare privind calitatea odihnei și au efectuat teste cognitive și cardiovasculare înainte și după fiecare noapte.
Rezultatele au arătat că expunerea la zgomot ambiental a redus cu aproximativ 23 de minute pe noapte durata somnului profund (stadiul N3), esențial pentru refacerea fizică.
Surprinzător, zgomotul roz utilizat singur a fost asociat cu o reducere de aproape 19 minute a somnului REM comparativ cu nopțile cu zgomot ambiental. Somnul REM este crucial pentru consolidarea memoriei, reglarea emoțiilor și dezvoltarea creierului.
În nopțile cu zgomot ambiental combinat cu zgomot roz, atât somnul profund, cât și somnul REM au fost semnificativ mai scurte decât în nopțile liniștite. De asemenea, participanții au petrecut mai mult timp treji atunci când cele două tipuri de zgomot au fost combinate.
Per ansamblu, calitatea somnului a fost mai slabă în nopțile zgomotoase, inclusiv în cele cu zgomot roz.
Singura situație în care nu s-au observat diferențe semnificative în arhitectura somnului a fost cea în care participanții au purtat dopuri de urechi. În aceste condiții, efectele negative ale zgomotului – fie el ambiental sau roz – nu s-au mai manifestat.
Acest rezultat sugerează că blocarea directă a sunetelor externe ar putea fi o alternativă mai sigură decât utilizarea sunetelor broadband pentru a „acoperi” zgomotul din jur.
Deși studiul este relativ mic și realizat în condiții de laborator, autorii avertizează că rezultatele ridică semne de întrebare privind utilizarea zgomotului roz ca metodă de inducere a somnului, mai ales în cazul copiilor.
Copiii și nou-născuții petrec mai mult timp în somn REM decât adulții, iar această etapă este esențială pentru dezvoltarea cerebrală. Reducerea duratei somnului REM ar putea avea consecințe pe termen lung, deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma acest lucru.
Cercetătorii subliniază că milioane de persoane folosesc sunete broadband pentru a adormi, iar dovezile științifice sunt încă neconcludente. Totuși, datele actuale sunt suficiente pentru a recomanda prudență, în special în cazul utilizării pe termen lung și în rândul populațiilor vulnerabile.
Sunt necesare studii suplimentare privind nivelurile sigure de expunere, diferențele dintre tipurile de zgomot și efectele pe termen lung asupra somnului și sănătății creierului. Până atunci, concluzia este una precaută: sunetele ambientale pot părea liniștitoare, dar nu sunt neapărat benefice pentru structura profundă a somnului.
