Ecografia este una dintre cele trei metode imagistice de diagnostic în cancerul la sân a arătat dr. Mihai Lesaru, medic primar imagistică medicală la Institutul Clinic Fundeni, care a fost invitatul de...
Dr. Mihai Lesaru, doctor în științe medicale, supraspecializat în radiologie în cancerul mamar și vicepreședinte al Societății Române de Imagistică a Sânului, a explicat, EXCLUSIV la Academia de Sănătate, că există trei metode imagistice pe baza cărora se poate pune sau se poate infirma un diagnostic de cancer la sân.
„Avem trei metode imagistice de diagnostic în cancerul la sân: ecografia, mamografia și RMN-ul. Ecografia este metoda pe care noi o numim de multe ori extensia clincianului. Cu alte cuvinte lămurim ce este o anomalie palpatorie. Pacienta simte ceva, sau clinicianul care o examinează ori un chirurg oncolog, și ea este adresată ecografiei pentru o lămurire", a arătat Dr. Mihai Lesaru.
Ecografia aduce multe beneficii femeilor tinere, cărora, de altfel, le este recomandată ca primă investigație atunci când există suspiciunea unui cancer la sân.
„Ecografia are avantajul că nu este iradiantă și este foarte ușor de efectuat. Bineînțeles, principala problemă care rămâne este instruirea celui care face ecografie, de o manieră corectă, astfel încât să dea niște diagnostice corecte. Dar ecografia este metoda de elecție pentru orice femeie care este sub 40 de ani. Deci, dacă o femeie și dorește să caute o patologie mamară, dacă are sau nu ceva anomalii în sân, prima metodă este ecografia", arată doctorul în științe medicale.
Tot el spune că medicul alege tipul de investigație imagistică de care e nevoie, în funcție de vârsta pacientei.
„La pacientele cu vârsta peste 40 de ani încercăm să o adăugăm (ecografia, n.r.) după mamografie. Deci, după 40 de ani, o primă recomandare ar fi mamografia. Foarte important, primul criteriu pe care îl folosim noi în utilizarea diferitelor metode, și cele două metode de bază rămân mamografia și ecografia, este vârsta".
Dar ce arată ecografia la sân? „Este o metodă care ne ajută foarte mult în primul rând să stabilim dacă acele leziuni pe care le palpăm sunt leziuni chistice sau egal cu lichid, egal benigne sau sunt alte tipuri de leziuni, și atunci începem să analizăm altfel ceea ce găsim", a detaliat Dr. Mihai Lesaru.
Practic, acest tip de investigație, fiind neinvaziv și ușor de făcut are, pentru un ecografist calificat, o valoare foarte, foarte mare în managementul pacientei.
Faptul că din ce în ce mai multe leziuni sunt „prinse" din timp, atunci când sunt foarte mici și nu sunt palpabile, înclină balanța în favoarea pacientelor, care supraviețuiesc acestei boli considerată, cândva, o condamnare la moarte.
„În ultimii ani este indiscutabil că descoperim mult mai multe leziuni în fază incipientă. Faza incipientă pentru noi înseamnă leziuni infraclinice, repet, nepalpabile. Și asta se datorează în bună măsură – aș spune – mass mediei, și oarecum avizării femeilor că se poate depista un cancer foarte precoce. Și atunci rămâne, în momentul actual, și cel puțin din experiența mea, rămâne o pondere mare a leziunilor care sunt clinice, deci palpabile, vorbim de cancere acum, ca să lămurim, pentru că palpabile sunt multe leziuni, dar ne referim strict la cancere. Deci, rămâne o proporție mare de paciente, din practica mea curentă, cam jumătate dintre paciente au leziuni palpabile. Este o proporție net ameliorată față de ce aveam acum 18-20 de ani când a început povestea imagisticii sânului să se dezvolte".
Dar balanța ar putea fi înclinată și mai mult în favoarea pacientelor, dacă statul român ar da drumul unui program național de screening.
„Sunt studii vechi care au afirmat că screeningul a redus mortalitatea prin cancer la sân cu 40%, ceea ce este enorm", justifică medicul. Cu cât sunt depistate mai devreme, cu atât lansele ca pacienta să-și păstreze sânii și să se vindece sunt ai mari.
De asemenea, prin screening s-ar putea cunoaște mai bine de situația reală a pacienților din România, care acum, spune medicul, este un mare semn de întrebare. „Din păcate nu avem un Registru Național de Cancer, nu știm ce se întâmplă cu cancerele de sân pe care noi le descoperim. Multe dintre ele (pacientele, n.r.) pleacă din țară. Am paciente foarte multe care se duc în Austria, se duc în Turcia, și fac tratamentele acolo", arată Dr. Mihai Lesaru.
„Consider că la ora actuală rata leziunilor nepalpabile infraclinice se ameliorează", a continuat el.
Care sunt leziunile suspecte a fi cancer, cât de mari sunt ele și cum se diferențiază de restul, aflați în video:
Prof. dr. Margit Șerban vine la Academia de Sănătate.
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Prof. dr. Emilian Popovici vine la Academia de Sănătate.
Prof. Univ. dr. Adela Magdalena Ciobanu, medic primar psihiatru vine la Academia de Sănătate.
