EXCLUSIV Care sunt limitele telemedicinei. Dumitra: Discutăm despre viitor, el se întâmplă exact în acest moment

În contextul în care se pune tot mai mult accent pe telemedicină, un fenomen pornit în timpul pandemiei de COVID-19, dr. Gindrovel Dumitra, secretar general al Colegiului Medicilor, a fost întrebat care sunt limitele aplicării  de servicii medicale, în special în asistența medicală primară.

”Subiectul vine și aduce ceva limpezire în ceea ce privește viitorul acestei intervenții, cât mai ales limitele acesteia. Mi-ați ridicat mingea la fileu din perspectiva practicii medicale. Este elementul, din punctul meu de vedere, de care s-au temut cel mai mult, de-a lungul timpului, profesioniștii din sistem, atât medicii, cât și asistenții medicali, ca prin intermediul unui examen obiectiv incomplet să tragem concluzii eronate atunci când folosim servicii de telemedicică și mai ales de consultații la distanță.

Într-adevăr, pandemia ne-a dat un impuls, a fost ceva care ne-a făcut să facem un pas înainte tocmai din cauza amenințării pe care o reprezenta infecția cu SARS-CoV-2 și mai ales dezvoltarea acestuia în rândul personalului medical.

Motivul pentru care am acceptat cu destul de multă strângere de inimă ca să derulăm aceste servicii de consultanță la distanță. De fiecare dată ne-am pus întrebarea: Până unde?

Care este momentul în care noi trebuie să transformăm, să indicăm pacientului că această consultație nu poate fi continuată ca o consultanță la distanță, ci trebuie să fie o consultație fizică?

Și aici, trebuie să spun faptul că în orice facultate de medicină se învață că examenul clinic al pacientului are mai multe componente, plecând de la anamneză, de la examenul obiectiv, care conține inspecție, palpare, percuție, ascultație, iată că telemedicina vine și ne ajută să facem anameneză, ne ajută să putem participa la o sesiune video, în care să facem inspecție, dar nu putem face palpare, nu putem face percuție. Adică mai mult de jumătate din examenul obiectiv care ne ajută să punem un diagnostic corect.

De aceea, orice consultație la distanță va avea la un moment dat anumite limite.

În măsura în care medicul și, mai ales, medicul de familie care își cunoaște pacientul, cunoaște care sunt comorbiditățile, cunoaște care sunt factorii de risc care ar putea să ducă la un moment dat, pentru acea persoană, la o acutizare sau la apariția unor complicații, el este cel mai bine să se exprime în ceea ce privește limitele în care poate acorda acea consultație”, a declarat dr. Gindrovel Dumitra, coordonator al Grupului de Vaccinologie din Societatea Națională a Medicilor de Familie, în cadrul dezbaterii ”Ce probleme din sistem poate rezolva digitalizarea Sănătății?, de la DC Medical.

Medicul de familie trebuie să decidă când este nevoie de consultația clasică

În ceea ce privește impactul pe care l-ar avea telemedicina, în special în zonele în care personalul medical este insuficient, dr. Gindrovel Dumitra afirmă că aceasta este ”o soluție pentru o parte din aceste probleme. Nu putem suplini în niciun fel lipsa, absența medicului, a asistentului medical din comunitate, iar acest lucru este cât se poate de clar, deoarece există anumite limite în acordarea acestor servicii medicale.

Practic, fiecare dintre medici, în momentul în care practică această teleconsultație, consultația la distanță, va trebui să aibă libertatea ca la orice moment să poată să ia decizia de a schimba consultația de la distanță cu o consultație clasică, tocmai în interesul siguranței pacientului, pentru că cel mai bun lucru este ca diagnosticul să fie unul corect și mai ales ca indicația terapeutică să fie adaptată”, a mai spus dr. Gindrovel Dumitra.

Telemedicina, beneficii pentru ambele părți

Mai mult decât atât, susține reprezentantul Colegiului Medicilor, ”vom putea să ne folosim de aceste instrumente, în viitor, sunt convins. Mie îmi sunt foarte utile informațiile primite de la pacienți folosind device-urile actuale.

E foarte bine că orice pacient își poate măsura tensiunea arterială la domiciliu. Nu este nevoie de mari scule pentru asta, își trebuie doar un tensiometru, care este accesibil în acest moment. Își poate măsura temperatura, își poate măsura o saturație, un pulsoximetru este destul de accesibil și indică atât saturația în periferie, cât și pulsul.

Ei bine, în baza acestor indicatori pot lua o decizie în ceea ce privește adaptarea schemei terapeutice, către o schemă optimă, iar pe de altă parte pot decide momentul în care pacientul este îndrumat să vină la cabinet sau să apeleze la serviciul de urgență.

Iată, acestea sunt elemente care se întâmplă deja, dar care trebuie, într-un fel sau altul, recunoscute, dar mai ales instituționalizate, astfel încât consultația respectivă să reprezinte o parte din consultațiile derulate, în mod legal, în acest mod, în România”, a mai spus dr. Gindrovel Dumitra.

Dumitra: Ne referim doar la anumite componente, la managementul unui pacient cu boală cronică

În ceea ce privește zonele izolate, cu mai puțini medici sau numai cu asistente medicale, dr. Gindrovel Dumitra susține idea existenței unor dispozitive medicale de bază.

”Pot exista situații în care nu există medic, însă cine trebuie să preia datele transmise de către asistenți, prin internediul unor device-uri? Tot un medic, tot el este chemat să își spună un punct de vedere.

Probabil că va exista o soluție în viitor, fără discuție, acest lucru. Dar vă rog să fiți atenți la nuanțe. Ne referim doar la anumite componente, la managementul unui pacient cu boală cronică. Nu putem să ne referim la examenele profilactice, de exemplu, nu putem să facem vaccinări prin intermediul acestui instrument.

Nu putem să administrăm tratament la domiciliu fără să avem garanția că diagnosticul este cât mai aproape de cel corect.

Nu putem să acționăm în caz de o boală acută fără să asculți un pacient care prezintă febră, care prezintă tuse și la care trebuie să excluzi că este vorba de pneumonie.

Sunt limite pe care trebuie să le înțelegem”, a mai spus dr., Gindrovel Dumitra.

Dacă vaccinările nu pot fi făcute de la distanță, ceea ce ține de partea ”birocratică”, adică ”gestiunea stocurilor, formularistica, astăzi încarcă mult medicul de familie”, jurnalistul Val Vâlcu afirmă că ”acestea pot fi mutate în cloud, în online, pot să fie făcute de roboți”.

În acest sens, dr. Gindrovel Dumitra susține că ”aceste lucruri deja se întâmplă în România. Practic, prin lansarea noului Registru Național de Vaccinări (RNV), care s-a întâmplat în cursul anului 2022. Sigur, la început a fost mai dificil, am avut câteva conflicte, între știință și modul în care registrul ne încurca, dar la acest moment, RNV este capabil să înregistreze corect aceste date și să reducă formularistica pe care noi o transmitem către DSP.

De altfel, în această zonă, exact așa a fost gândit. Ca raportarea să se facă exclusiv prin intermediul acestui registru, lucru care, discutăm despre viitor, el se întâmplă exact în acest moment.

Ce ne mai trebuie? Ne mai trebuie un pic de voință, un pic de switch, de schimbare de percepție, pentru că ne-am obișnuit foarte multă să ne ascundem în spatele hârtiilor și de foarte multe ori preferăm ca furnizorul de servicii medicale să trimită hârtii și nu doar informație electronică.

De altfel, cred că acesta a fost principalul păcat  al sistemelor informatice dezvoltate până la acest moment, care nu a fost capabil să renunțe complet la formularistică, la printarea pe hârtie.

Practic, am dezvoltat sisteme care au folosit să încărcăm un PDF, o imagine de pe o scrisoare medicală sau un element care este un element clasic. Sistemul informatic transformă clasicul în digital, iar acesta este apoi încărcat reușind să ocupe foarte multă memorie, deoarece acest sisteme nu fac altceva decât să fie mult mai costisitoare”, a mai spus secretarul CMR, subliniind că este momentul în care trebuie să facem noi înșine, oricare, fie că vorbim de medici sau de autorități de sănătate publică sau autorități care croiesc sisteme informatice, o schimbare de paradigmă, de transformare digitală.

Transformarea digitală nu înseamnă copieri, scanări și ridicări în cloud, ci pur și simplu, toate aceste mecanisme de colaborare între noi și autorități, între noi, medici și, mai ales, între medici și pacienți, să fie transformate în informație digitală și atât”, a mai spus medicul.

Vezi și: Digitalizarea sistemului sanitar. Rafila: Telemedicina este o soluție pentru deficitul de personal medical, dar nu trebuie să ne gândim că îl înlocuiește

Mai multe în video: