"Asistăm la o adevărată revoluție", anunță medicul Adrian Covic în ceea ce privește noile tratamente împotriva bolii cronice de rinichi. Care e vârsta la care trebuie să-ți faci primele analize la...
Anii de pandemie și-au pus amprenta pe toți pacienții cu boli cronice, boli oncologice, care și-au întrerupt tratamentele. Mai grav de atât este faptul că mulți oameni au evitată să mai meargă la medic pentru analize sau controale anuale, astfel că numărul cazurilor de boală în stadii avansate s-a mărit considerabil.
"Pandemia a determinat o depistare tardivă, i-a îndepărtat, i-a ținut departe pe oameni de tratamentele pentru boli cronice. Au fost întârzieri mari în diagnostic. Impactează această evoluție boala renală cronică?", a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.
Prof. dr. Adrian Covic, medic primar de Medicină Internă și Nefrologie la Spitalul "Dr. C.I. Parhon" din Iași a confirmat această problemă și ne-a spus că "mai ales la pacienții renali au fost afectați, pentru că sunt mai mulți factori".
"Susțin de ceva timp că boala de rinichi este, de fapt, mult mai frecventă și chiar mai ucigătoare decât diabetul.
Reprezintă cea mai rapidă dezvoltare dintre toate bolile cronice. Și un lucru particular, aici pot da și exemple din practica curentă a mea, este că pe pacientul cu boală cronică de rinichi nu nu îl doare nimic.
Este de obicei un pacient din altă specialitate. Atenție pentru pacienții hipertensivi sau pentru cei diabetici sau pentru vârstnici. Așa am avut un pacient, ceva hipertensiv, un diabet controlat doar prin dietă, 68 de ani, și care, speriat de pandemia COVID, de perioada respectivă de tristă amintire, nu s-a prezentat la medic, nu s-a prezentat nici măcar la o serie de controale de laborator de rutină și a ajuns în complicații severe, tardiv, când nimic nu mai putea fi făcut decât să fie inițiat în dializă.
Deci, mesajul meu este că, rinichii nu dor, nu există un simptom specific. Vorbim de marele imitator, orice pacient hipertensiv, cardiac, diabetic, vârstnic ar trebui să își testeze regulat într-un program de monitorizare, măcar anual, funcția renală. Simplu, doar o creatinină și o filtrare glomerulară. O calculează orice laborator și un sumar de urină.
Deci două măsuri extrem de simple, care pot salva zeci de mii de vieți", a declarat medicul Adrian Covic, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul dezbaterii "Boala cronică de rinichi, riscul ignorării".
"Sunt două categorii de pacienți. Pacienții care nu au nicio altă comorbiditate, nu au boală cardiacă, nu sunt diabetici, nu au malformații de niciun fel. Aceștia sunt relativ în regulă până la vârsta de 60 - 65 de ani. Deci, aș îndrăzni ca până la acea vârstă să avem măcar un bilanț o dată. Dar dacă acel bilanț este în regulă, nu sunt alte boli, nu este obligatoriu să mergem toată ziua la medic.
Cu totul alta este situația dacă suntem într-una din aceste categorii de risc. Repet, diabetic, hipertensiv, alte boli cronice, diferite anomalii ereditare.
Ei bine, în aceste situații este obligatoriu să avem o monitorizare anuală, dacă funcția renală este normală sau trimestrială, dacă există orice element neclar sau orice anomalie.
Și chiar dacă sunt anomalii urinare asimptomatice, chiar dacă sunt anomalii de laborator mărunte, dar acestea există.
Spun acest lucru pentru că vreau să introduc pentru ascultătorii noștri și o altă noțiune, și anume boala de rinichi, chiar în stadiile inițiale incipiente este cel mai bun marker, cea mai bună dovadă, cea mai bună pecete că acel pacient va avea o evoluție de câteva ordine de mărime mai gravă.
Să mă explic, pacientul hipertensiv care are o ușoară disfuncție renală, va avea mult mai multe complicații, o speranță de viață mai mică, spitalizări mai numeroase, de orice natură decât un pacient care nu are sau are toate analizele perfecte din punct de vedere renal.
Deci, pecetea aceasta de anomalii renale este în momentul de față una dintre etichetele de cel mai prost augur la orice pacient, fie că este cardiac, oncologic, diabetic, respirator sau doar vârstnic", a mai spus medicul.
"Dacă nu doare pacientul neinformat nu merge la medic, nu-i deranjează, nu se duc la control. Care ar fi avantajul și cum îi convingem să facă aceste analize, să-și monitorizeze permanentă funcția renală?", a mai întrebat Val Vâlcu.
"Răspunsul este și da, și da. Deci încep prin partea scurtă și de final a întrebării... da, starea lui va fi net mai bună și supraviețuirea va fi net mai bună în dializă, dacă pacientul este văzut anterior și urmărit. Dar într-adevăr, nimeni nu dorește să ajungă în dializă.
Până mai ieri aveam puține tratament eficace, existau tratamente de încetinire a progresiei, dar în medicina din ultimii ani, din fericire pentru noi și pentru acești pacienți, asistăm la o adevărată revoluție și mă feresc întotdeauna să folosesc cuvinte mari ca acesta. Evoluția este dată de o serie întreagă de clase noi de medicamente la care s-a demonstrat pe analize foarte mari, pe zeci de mii de pacienți, analize extrem de bine făcute, analize comparativ cu cel mai bun tratament la ora actuală, deci trialuri randomizate, controlate, în care comparatorul a fost state of the art din acest moment, ei bine, aceste tratamente reduc progresia bolii de rinichi cu un fenomenal 30 - 40% ceea ce este nemaiauzit până acum.
Și se traduce în niște cifre extrem de favorabile. Este suficient să tratezi între 11 și 25 de pacienți pentru a evita complet o moarte renală. Deci pacientul nu va ajunge niciodată la dializă 1 din 11, 1 din 25 dacă îi tratăm.
Iar în eventualitatea nefericită în care totuși ajunge la dializă, se produce o întârziere a intrării dializă cu ani buni. Sunt estimări economico-medicale în momentul de față, care consideră că noile clase vor schimba cu totul modul în care sistemele de sănătate tratează boala de rinichi și intrarea în dializă sau programele de dializă. Acestea vor mai exista, dar foarte mulți pacienți vor putea să fie tratați și încetinită progresia lor foarte mult, semnificativ sau chiar indefinit.
Cu atât mai important ca să depistăm boala extrem de precoce, un pacient depistat cu o rată a filtrării de peste 60 probabil că nu va mai progresa niciodată dacă este bine urmărit.
Și lucrurile acestea în momentul de față au cu totul altă țintă", a conchis medicul Adrian Covic.
Vezi mai multe în video:
Ce este EpiPen şi pentru ce se utilizează? Câte cazuri de anafilaxie au existat după vaccinarea antigripală în farmacii.
Zoonozele sunt bolile transmise de la animale, la om. Cum se face saltul și care sunt zonele fierbinți de pe glob.
Vaccinarea va fi mult mai accesibilă. Se lucrează la reforma sistemului.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a vorbit despre importanța telemedicinei în sistemul sanitar.
Meningococ - tot ce trebuie să știi. Care sunt cauzele, simptomele, cum se transmite și care e cea mai bună metodă de prevenție.
Greșeala din secțiile ATI care poate ucide este pusă pe seama unor așa-zise infecții. Care este greșeala cea mai frecventă.
Adio card de sănătate și buletin simplu, adio rețete și hârnii. Când apare cardul electronic.
"Inepția" din lege despre Telemedicină și ce arată punctele albe de pe harta României.
Oana Mocanu, anunț pentru pacienți, medici și farmaciști, în ceea ce privește vaccinul gripal.
Ce se știe despre vaccinare. De unde ne luăm informațiile. Care este rolul Dr. Google în ceea ce privește sănătatea.
Ce nu s-a spus despre rujeolă. Laszlo Attila ne-a oferit câteva detalii cheie.
